20 de definitzii pentru strajer

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

STRAJÉR A strajeri e s. m. s. f. 1. S. m. (in Evul Mediu in Moldova) Persoana care avea obligatzia sa pazeasca granitzele (muntoase) in schimbul unor scutiri fiscale. ♦ P. gener. (Inv. shi pop.) Paznic straja. 2. S. m. shi f. (Inv.) Tanar care apartzinea strajeriei. 3. S. m. Constructzie formata dintrun grup de stalpi de lemn montata langa piciorul unui pod de lemn pentru al apara de loviturile plutelor. [Var.: (inv.) strejár s. m.] Straja + suf. ar.

strajer ~a [At: MOXA / V: (ivp) ~jar ~rejar (reg) ~jan / Pl: ~i ~e / E: straja + ar] 1 sm Locuitor de la granitza (din Moldova) care era insarcinat cu paza frontierei tzarii in regiunile de munte Si: plaiesh straja (15). 2 sm (Ivp; pgn) Paznic. 3 sm (Inv) Strajuitor (1). 4 sm (Ivr; ic) ~rejarmajorgeneral SHeful avangarzii. 5 smf Membru al strajeriei. 6 sm Constructzie formata dintrun grup de stalpi de lemn montata langa piciorul unui pod de lemn pentru al apara de loviturile plutelor.

STRAJÉR A strajeri e subst. 1. S. m. Persoana care avea obligatzia sa pazeasca granitzele (muntoase) in schimbul unor avantaje fiscale. ♦ P. gener. (Inv. shi pop.) Paznic straja. 2. S. m. shi f. Tanar care apartzinea strajeriei. 3. S. m. Constructzie formata dintrun grup de stalpi de lemn montata langa piciorul unui pod de lemn pentru al apara de loviturile plutelor. [Var.: (inv.) strejár s. m.] Straja + suf. ar.

STRAJÉR strajeri s. m. Paznic santinela. De jos suna o porunca. Totzi strajerii pe podinele lor se inturnara cu fatza la palat. SADOVEANU F. J. 409. Cite un pahar de rachiu fu impartzit la fiecare strajer. GANE N. I 161. In zori de zi strajerul vesteshte peun strain. COSHBUC P. I 160. Strajerul shtiind porunca nu mai lungeshte vorba ci ia moshneagul shil duce inaintea imparatului. CREANGA O. A. 166. ◊ Fig. Mai traieshti shitzi merge bine Vechi strajer? Nu mai uitat? E de mult de cind nam stat Ulmule sub tine. COSHBUC P. I 260. Linga piatra celei gropi Tu sami pui strajeri doi plopi. BELDICEANU P. 101. Varianta: (invechit) strejár strejari (DAVILA V. V. 95 ISPIRESCU L. 117 ODOBESCU S. III 110) s. m.

STRAJÉR ~i m. 1) ist. Persoana care locuia la granitzele de munte ale tzarii shi se angaja sa le pazeasca in schimbul unor privilegii; plaiesh. 2) Persoana care are sarcina de a strajui ceva sau pe cineva; paznic. /straja + suf. ~ar

strajer (strajar) m. paznic: un strajer il intreaba CR. [SHerb. STRAJAR gardian].

strajér m. (d. straja; bg. sirb. stražar). Est. Pazitor paznic santinela. Tinar care face parte din organizatziunea numita „Straja TZariĭ” p. apararea patriiĭ. Fem. strajereása pl. ese (fals strajera!). L. V. strejár.

STREJÁR s. m. v. strajer.

strajar1[1] sm vz stejar

  1. Varianta neconsemnata in definitzia principala — LauraGellner

strejár strejuĭésc V. strajer strajuĭesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

STRAJÉR s. 1. v. paznic. 2. v. plaiesh.

STRAJÉR s. v. paza santinela straja veghe.

STRAJER s. 1. paza paznic pazitor straja (astazi rar) priveghetor (Mold.) sotnic (inv.) prevegheu pristav priveghi strajnic strajuitor veghe veghetor. (E ~ pe cimp.) 2. (IST.) plaiesh (pop.) straja.

strajer s. v. PAZA. SANTINELA. STRAJA. VEGHE.

Intrare: strajer
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strajer
  • strajerul
  • strajeru‑
plural
  • strajeri
  • strajerii
genitiv-dativ singular
  • strajer
  • strajerului
plural
  • strajeri
  • strajerilor
vocativ singular
  • strajerule
  • strajere
plural
  • strajerilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strejar
  • strejarul
  • strejaru‑
plural
  • strejari
  • strejarii
genitiv-dativ singular
  • strejar
  • strejarului
plural
  • strejari
  • strejarilor
vocativ singular
  • strejarule
  • strejare
plural
  • strejarilor
strajan
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
strajar
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

strajer, strajerisubstantiv masculin
strajera, strajeresubstantiv feminin

  • 1. in Evul Mediu Moldova Persoana care avea obligatzia sa pazeasca granitzele (muntoase) in schimbul unor scutiri fiscale. DEX '09
    sinonime: plaiesh
    • 1.1. prin generalizare invechit popular Paznic, santinela, straja, veghe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote De jos suna o porunca. Totzi strajerii pe podinele lor se inturnara cu fatza la palat. SADOVEANU F. J. 409. DLRLC
      • format_quote Cite un pahar de rachiu fu impartzit la fiecare strajer. GANE N. I 161. DLRLC
      • format_quote In zori de zi strajerul vesteshte peun strain. COSHBUC P. I 160. DLRLC
      • format_quote Strajerul shtiind porunca nu mai lungeshte vorba ci ia moshneagul shil duce inaintea imparatului. CREANGA O. A. 166. DLRLC
      • format_quote figurat Mai traieshti shitzi merge bine Vechi strajer? Nu mai uitat? E de mult de cind nam stat Ulmule sub tine. COSHBUC P. I 260. DLRLC
      • format_quote figurat Linga piatra celei gropi Tu sami pui strajeri doi plopi. BELDICEANU P. 101. DLRLC
  • 2. Tanar care apartzinea strajeriei. DEX '09 DEX '98
  • 3. Constructzie formata dintrun grup de stalpi de lemn montata langa piciorul unui pod de lemn pentru al apara de loviturile plutelor. DEX '09 DEX '98
  • comentariu Femininul se foloseshte numai pentru sensul (2.). DEX '09
etimologie:
  • Straja + sufix ar. DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.