PLAIÉSH plaieshi s. m. 1. (In Evul Mediu in TZara Romaneasca) Locuitor de la granitza insarcinat cu paza frontierei tzarii in partzile de munte; granicer strajer. 2. Locuitor de la munte; muntean. [Pr.: plaiesh] Plai + suf. ash.

plaiesh sm [At: (a. 1653) IORGA S. D. V 120 / V: (inv) plaiash / P: plaiesh / Pl: ~i / E: plai¹ + ash] 1 Locuitor de la munte. 2 Persoana originara de la munte. 3 (Pex; reg) Padurar. 4 (In Evul Mediu) Locuitor de la granitza TZarii Romaneshti insarcinat cu paza frontierei tzarii in regiunile de munte Si: strajer. 5 (Inv; pex) Granicer. 6 (Irg) Administrator la curtea boiereasca. 7 (Irg) Portar la o institutzie. 8 (Ban; Buc) Om de serviciu la o institutzie. 9 (Orn; Olt; csnp) Lastun (Apus apus).

PLAIÉSH plaieshi s. m. 1. (In evul mediu in TZara Romaneasca) Locuitor de la granitza insarcinat cu paza frontierei tzarii in partzile de munte; granicer strajer. 2. Locuitor de la munte; muntean. [Pr.: plaiesh] Plai + suf. ash.

PLAIÉSH plaieshi s. m. 1. (In evul mediu) Locuitor de la granitza insarcinat cu paza frontierei tzarii in partzile de munte; granicer strajer. Dar sentorc spre zid plaieshii; vad pe shes un nor de oshti. COSHBUC P. 1326. SHi tu Mirceo plimbate cu plaieshii dea lungul zidului shi fitzi cu mina pe cucoshul pushtii. ALECSANDRI T. II 19. Sosise un tinar plaiesh a carui cal asudat pashtea inshelat troscotul ce creshtea pe linga ziduri. NEGRUZZI S. I 169. 2. Locuitor de la munte; muntean. Era o zi frumoasa in duminica aceea shi plaieshii spuneau k nau mai apucat asha primavara devreme de cind is ei. CREANGA O. A. 47. Ce neastimpar va fi facind pe zeitza sa calce asha iute pamintul sub crepidelei impletite pe picior k opincele plaieshilor noshtri? ODOBESCU S. III 55.

PLAIÉSH ~i m. 1) ist. Persoana care locuia la granitzele de munte ale tzarii insarcinata cu paza acestora in schimbul unor privilegii. 2) Locuitor al regiunilor muntoase; muntean. /plai + suf. ~ash

plaiesh m. 1. granicer; 2. muntean.

plaiash sm vz plaiesh

plaĭásh m. (d. plaĭ. Cp. cu laĭash). Vest. Locuitor de plaĭ muntean. Granicer. In est plaĭesh (k megiash esh).

plaiésh s. m. pl. plaiéshi

plaiésh s. m. (sil. iesh) pl. plaiéshi

plaiesh

plaiesh.

PLAIÉSH s. 1. (IST.) granicer. 2. (IST.) strajer (pop.) straja. 3. v. muntean.

PLAIESH s. 1. (IST.) granicer. 2. (IST.) strajer (pop.) straja. 3. muntean.

plaiésh plaiéshi s.m. 1. (inv.) locuitor de la granitza insarcinat cu paza frontierei tzarii in partzile de munte; granicer strajer muntean. 2. (inv. shi reg.) administrator la curtea domneasca. 3. (reg.) paznic portar; om de serviciu. 4. (reg.) locuitor al unui plai de la plai. 5. (reg.) padurar de plai. 6. (reg.) lastun.

PLAIESHII DE JOS com. in jud. Harghita pe cursul superior al raului Cashin; 2.997 loc. (2003). Centru de arta populara. Muzeu etnografic. Rezervatzie botanica cu vegetatzie de mlashtina oligotrofa. In satul P. de J. mentzionat documentar in 1744 se afla o biserica romanocatolica (sec. 14) cu zid de incinta din sec. 18 iar in satul Imper atestat documentar in 1333 exista un conac din 1833.