opțiuni
  • info

12 definiții pentru muntean (s.m.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUNTEÁN, -Ă, munteni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană originară sau locuitor din Muntenia. 2. S. m. Persoană care locuiește la munte sau este originară de la munte. 3. Adj. Care aparține locuitorilor de la munte, specific locuitorilor de la munte; muntenesc. – Munte + suf. -ean.

muntean1 [At: CANTEMIR, IST. 370 / Pl: ~eni / E: munte + -ean] 1 sm (Îoc câmpean, vălean) Om originar de la munte (1). 2 sm (Îoc câmpean, vălean) Om care trăiește la munte (1). 3 a Care aparține locuitorilor de la munte (1) Si: muntenesc. 4 a Specific locuitorilor de la munte (1) Si: muntenesc. 5-6 sm Persoană care (face parte din populația de bază a Munteniei sau) este originară de acolo. 7 smp Populație a Munteniei. 8 sa Vânt care bate dinspre nord sau dinspre răsărit Si: (reg) băltăganul.

muntean2 s [At: LB / Pl: nct / E: ns cf muntean1] (Trs; înv) Monedă nemțească.

MUNTEÁN, munteni, s. m. 1. Persoană care face parte din populația de bază a Munteniei ori este originară de acolo. 2. Persoană care locuiește la munte sau este originară de la munte. ♦ (Adjectival) Care aparține locuitorilor de la munte, specific locuitorilor de la munte; muntenesc. – Munte + suf. -ean.

MUNTEÁN, -Ă, munteni, -e, s. m. și f. 1. Persoană care locuiește la munte, de la munte. Munteanului i-i dat să-și cîștige pînea cea de toate zilele cu toporul. SADOVEANU, B. 10. Ești tu fată de muntean sau copilă de vălean? ALECSANDRI, P. I 97. ♦ (Adjectival) De la munte. Pentru noi, țăranii munteni,este o mare facere de bine! CREANGĂ, A. 19. Înaintînd am început a videa și sătenii în costumul muntean. NEGRUZZI, S. I 308. 2. Persoană care este originară din Muntenia sau locuiește în Muntenia. Măi muntene, măi vecine, Vină să te prinzi cu mine, Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire! ALECSANDRI, P. A. 104.

MUNTEÁN ~éni m. 1) Locuitor de la munte. 2) Persoană care face parte din populația de bază a Munteniei sau este originară din Muntenia. /munte + suf. ~ean

muntean a. dela munte. ║ m. 1. locuitor dela munte; 2. locuitor din Muntenia.

munteán, -că s., pl. enĭ, ence. Locuitor de la munte. Român, locuitor din Muntenia. S. n., pl. inuz. ene. Vîntu de nord (Munt. vest). V. vînt.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!munteán adj. m., s. m., pl. munténi; adj. f. munteánă, pl. munténe

munteán s. m., pl. munténi

munteán s. m., pl. munténi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MUNTEÁN s., adj. 1. s. (IST.) plăieș. 2. adj. v. muntenesc.

MUNTEAN s., adj. 1. s. plăieș. 2. adj. muntenesc.

Intrare: muntean (s.m.)
substantiv masculin (M20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muntean
  • munteanul
  • munteanu‑
plural
  • munteni
  • muntenii
genitiv-dativ singular
  • muntean
  • munteanului
plural
  • munteni
  • muntenilor
vocativ singular
  • munteanule
  • muntene
plural
  • muntenilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

muntean, muntenisubstantiv masculin

  • 1. Persoană originară sau locuitor din Muntenia. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Măi muntene, măi vecine, Vină să te prinzi cu mine, Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire! ALECSANDRI, P. A. 104. DLRLC
  • 2. Persoană care locuiește la munte sau este originară de la munte. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Munteanului i-i dat să-și cîștige pînea cea de toate zilele cu toporul. SADOVEANU, B. 10. DLRLC
    • format_quote Ești tu fată de muntean sau copilă de vălean? ALECSANDRI, P. I 97. DLRLC
etimologie:
  • Munte + sufix -ean. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.