SPERÁNTZA sperantze s. f. Sentiment de incredere in rezolvarea favorabila a unei actziuni in realizarea unei dorintze; nadejde sperare. ◊ Expr. In sperantza k... = nadajduind k... avand incredere k... ♦ Incredere in viitorul in reushita cuiva. ♦ Persoana tanara shi talentata ori capabila de la care se ashteapta realizari mari in viitor. Din it. speranza.

sperantza sf [At: SHINCAI HR. II 12/26 / V: ~rin~ / Pl: ~tze / E: it speranza] 1 Sentiment k ceva (mult) dorit care ar putea sa nu se intample va avea loc cu adevarat Si: nadejde (rar) nadajduire (inv) nadajduintza nadaire sperare (1) upovaintza (reg) spera. 2 (Fam; pex) Credintza (24). 3 (Ilp) In (sau cu) ~tza (de sau a… intru... a ceva ….) In (sau cu) credintza intro reushita. 4 (Ilv) A avea ~tze (sau ~ sau ~tza k …) a trage ~ k... A spera (1) (k…). 5 (Ilv) A da ~ (sau ~tze) (inv) a ridica toata ~tza (cuiva) A face sa spere (1). 6 (Ilv) A(shi) pune (toata) ~tza sau ~tzele ori (mari) ~tze in (cineva sau ceva) A spera (4) in sprijin in ajutor de la … Si: a se increde in… a se bizui (pe cineva sau ceva) ashi pune nadejdea in…7 (Ie) In (ori cu) ~tza (sau ~) k… Sperand (1) k… Si: (inv) in sperare (1) de a…8 (Ccr) Ceea ce da increderea k se va realiza dorintza cuiva Si: nadejde (inv) rabdare sperare (6) upovaintza. 9 Persoana tanara talentata capabila de la care se ashteapta mult in viitor.

SPERÁNTZA sperantze s. f. Sentiment de incredere in rezolvarea favorabila a unei actziuni in realizarea unei dorintze; nadejde sperare. ◊ Expr. In sperantza k... = nadajduind k... avand incredere k... ♦ Incredere in viitorul in reushita cuiva. ♦ Persoana tanara shi talentata ori capabila de la care se ashteapta realizari mari. Din it. speranza.

SPERÁNTZA sperantze s. f. Incredere in rezultatul favorabil al unei actziuni; nadejde. SHi cu ce sperantze ashteptase el toamna asta? REBREANU R. I 168. Eu nu am sperantza viatza soare. MACEDONSKI O. I 111. Cum mingiie dulce alina ushor Sperantza pe totzi muritorii! EMINESCU O. I 11. Din ora aceea sperantzaam pierdut. ALEXANDRESCU M. 81. ◊ Expr. In sperantza k... = nadajduind k... Ceo patzi boierul sa patzeasca shi el ishi zicea in sperantza k boierul fiind foarte respectat de oameni nu va patzi nimic. REBREANU R. II 186. ♦ (Familiar) Persoana talentata sau capabila de la care se ashteapta mult in viitor. Totzi descoperira in el o mare sperantza. C. PETRESCU C. V. 246.

SPERÁNTZA s.f. Nadejde. ♦ (Fam.) Persoana capabila de la care se ashteapta mult in viitor. [< it. speranza].

SPERÁNTZA s. f. 1. nadejde. ◊ incredere in viitor in reushita cuiva. 2. (fam.) om capabil de la care se ashteapta mult in viitor. (< it. speranza)

SPERÁNTZA ~e f. 1) Sentiment al unei persoane care spera; credintza in posibilitatea realizarii unei dorintze sau a unei actziuni; nadejde. ~ zadarnica. ◊ In ~a k sperand k; nadajduind k. A avea ~ a spera; a nadajdui. A nutri ~a a spera in adancul sufletului. A pierde orice ~ a inceta cu totul de a mai spera; a se descuraja complet. Nu mai este nici o ~ totul este pierdut. 2) Persoana sau lucru care constituie obiectul acestui sentiment; nadejde. Unica ~. [G.D. sperantzei] /<it. speranza

sperantza f. 1. nadejde ashteptarea unui bine: sperantza piere cea din urma in om; 2. fiintza sau lucru in care se spera: e unica mea sperantza.

*sperántza f. pl. e (fr. espérance it. speranza). Nadejde ashteptarea uneĭ fericirĭ: am speranta k va veni. Obiectu acesteĭ ashteptarĭ: asta e unica mea sperantza.

sperántza s. f. g.d. art. sperántzei; pl. sperántze

sperántza s. f. g.d. art. sperántzei; pl. sperántze

SPERÁNTZA s. 1. nadejde (inv.) rabdare sperare upovaintza. (Toata ~ mea e in tine.) 2. (inv.) sperare. (X e ~ noastra.) 3. credintza nadejde (rar) nadajduire (inv.) nadajduintza. (Nu shia pierdut ~ in mai bine.)

SPERANTZA s. 1. nadejde (inv.) rabdare sperare upovaintza. (Toata ~ mea e in tine.) 2. (inv.) sperare. (X e ~ noastra.) 3. credintza nadejde (rar) nadajduire (inv.) nadajduintza. (Nu shia pierdut ~ in mai bine.)

Sperantza ≠ deceptzie deznadejde disperare

SPERANTZA. Subst. Sperantza sperare (inv.) nadejde nadajduire (rar); incredere credintza crezare (rar); optimism. Incurajare imbarbatare stimulare. Dorintza dor aspiratzie vointza vrere; deziderat doleantza nazuintza ideal; vis (fig.) visare reverie. Sperantza desharta amagire amageala iluzie (fig.) inchipuire himera fantezie. Visator idealist. Adj. Plin de sperantze increzator optimist. Incurajator stimulator stimulant (rar). Amagitor iluzoriu himeric fantezist. Visator idealist. Vb. A spera a avea sperantza a nutri sperantza a nadajdui a trage nadejde a avea nadejde a crede; a fi optimist. A (se) incuraja a (se) imbarbata a stimula. A dori a aspira a vrea a nazui a visa. A se amagi a(shi) face iluzii a se iluziona; a trai (a se hrani) cu nadejdea; a se lasa in nadejdea (cuiva) ashi pune nadejdea (in cineva); a se bizui (pe ceva pe cineva) a se increde (in cineva) a conta (pe cineva pe ceva). A da (cuiva) sperantza a insufla incredere a incuraja a imbarbata a stimula. A fi de bun augur. Adv. In nadejdea...; cu incredere cu optimism. V. dorintza finalitate imaginatzie incredere optimism promisiune.

SPERANTZA (< it.) s. f. Incredere in rezultatul favorabil al unei actziuni; nadejde. ◊ In sperantza k... = ashteptand nadajduind... ♦ (Fam.) Persoana tanara talentata intrun anumit domeniu de activitate de la care se ashteapat mult in viitor. S. de viatza = indicator sociodemografic care reda valoarea medie a numarului de ani care iar putea trai o persoana dintro anumita tzara regiune sau grup social daca pe parcursul vietzii sale sar mentzine conditziile de mortalitate din prezent. Se calculeaza in functzie de rata mortalitatzii pe grupe de varsta la data respectiva. Datorita imbunatatzirii conditziilor de trai shi asistentzei medicale s. de v. a crescut continuu in majoritatea tzarilor dezvoltate de 70 de ani (cu variatzii in functzie de sex fiind in general mai ridicata la femei).

CAPUL BUNEI SPERANTZE (CAPE OF GOOD HOPE) cap in S Africii situat la 34°24′ lat. S shi la 18°30′ long. E denumit de catre Bartolomeu Dias in 1488 Capul Furtunilor (Cabo Tormentoso).