Definitzia cu ID-ul 965760:
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
SPERANTZA. Subst. Sperantza sperare (inv.) nadejde nadajduire (rar); incredere credintza crezare (rar); optimism. Incurajare imbarbatare stimulare. Dorintza dor aspiratzie vointza vrere; deziderat doleantza nazuintza ideal; vis (fig.) visare reverie. Sperantza desharta amagire amageala iluzie (fig.) inchipuire himera fantezie. Visator idealist. Adj. Plin de sperantze increzator optimist. Incurajator stimulator stimulant (rar). Amagitor iluzoriu himeric fantezist. Visator idealist. Vb. A spera a avea sperantza a nutri sperantza a nadajdui a trage nadejde a avea nadejde a crede; a fi optimist. A (se) incuraja a (se) imbarbata a stimula. A dori a aspira a vrea a nazui a visa. A se amagi a(shi) face iluzii a se iluziona; a trai (a se hrani) cu nadejdea; a se lasa in nadejdea (cuiva) ashi pune nadejdea (in cineva); a se bizui (pe ceva pe cineva) a se increde (in cineva) a conta (pe cineva pe ceva). A da (cuiva) sperantza a insufla incredere a incuraja a imbarbata a stimula. A fi de bun augur. Adv. In nadejdea...; cu incredere cu optimism. V. dorintza finalitate imaginatzie incredere optimism promisiune.