optziuni
  • info

19 definitzii pentru deceptzie

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DECÉPTZIE deceptzii s. f. Inshelare a sperantzelor cuiva dezamagire deziluzie; amaraciune. [Var.: (inv.) deceptziúne s. f.] Din fr. déception lat. deceptio onis.

DECÉPTZIE deceptzii s. f. Inshelare a sperantzelor cuiva dezamagire deziluzie; amaraciune. [Var.: (inv.) deceptziúne s. f.] Din fr. déception lat. deceptio onis.

deceptzie sf [At: CODRUDRAGUSHANU C. 127 / V: (inv) ~iune desc~ desceptziune / Pl: ~i / E: fr déception lat deceptio onis] 12 Inshelare a (sperantzelor sau) increderii cuiva Si: deceptzionare (12) deceptzionat1 (12) dezamagire deziluzie.

DECÉPTZIE deceptzii s. f. Inshelare a sperantzelor a ashteptarilor cuiva; dezamagire deziluzie. Teai flecuit capitane la prima deceptzie... Unde tzii firea? CAMILAR N. I 157. Mam dus la vechea mea gazda unde ma ashtepta cea intai deceptzie. NEGRUZZI S. I 67. Varianta: (invechit) deceptziúne (pronuntzat tziu) (GHEREA ST. CR. III 31 GHICA S. 485) s. f.

DECÉPTZIE s.f. Dezamagire deziluzie; amagire. [Gen. iei var. deceptziune s.f. / cf. fr. déception lat. deceptio].

DECÉPTZIE s. f. dezamagire deziluzie; amaraciune. (< fr. déception lat. deceptio)

DECÉPTZIE ~i f. Pierdere a iluziilor; inshelare a sperantzelor; dezamagire; deziluzie. [Art. deceptzia; G.D. deceptziei; Sil. tzie] /<fr. deception lat. deceptio ~onis

DECEPTZIÚNE s. f. v. deceptzie.

deceptziune sf vz deceptzie

DECEPTZIÚNE s.f. v. deceptzie.

deceptzi(un)e f. dezamagire.

*deceptziúne f. (lat. decéptio ónis d. decipere a inshela. V. incep). Actziunea de a te inshela de a te amagi singur: Credem k acest metal e aur. Cind colo ce deceptziune! E arama! SHi éptzie. V. deziluziune dezamagire.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

decéptzie (tzie) s. f. art. decéptzia (tzia) g.d. art. decéptziei; pl. decéptzii art. decéptziile (tzii)

decéptzie s. f. (sil. tzie) art. decéptzia (sil. tzia) g.d. art. decéptziei; pl. decéptzii art. decéptziile (sil. tzii)

deceptzie

deceptzie tziei gen. a.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DECÉPTZIE s. v. dezamagire.

DECEPTZIE s. dezamagire deziluzie (fam. fig.) dezumflare. (A incercat o crunta ~.)

Deceptzie ≠ iluzie sperantza

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

decéptzie (decéptzii) s. f. Deziluzie dezamagire. Var. deceptziune. Lat. deceptio onem (sec. XIX). Der. deceptziona vb. (a deceptziona).

Intrare: deceptzie
deceptzie substantiv feminin
  • silabatzie: -tzi-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deceptzie
  • deceptzia
plural
  • deceptzii
  • deceptziile
genitiv-dativ singular
  • deceptzii
  • deceptziei
plural
  • deceptzii
  • deceptziilor
vocativ singular —
plural —
deceptziune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deceptziune
  • deceptziunea
plural
  • deceptziuni
  • deceptziunile
genitiv-dativ singular
  • deceptziuni
  • deceptziunii
plural
  • deceptziuni
  • deceptziunilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

deceptzie, deceptziisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.