19 definitzii pentru nadejde
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relatzionale (3)
- etimologice (1)
- enciclopedice (2)
- argou (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
NADÉJDE nadejdi s. f. Incredere sau convingere k ceea ce faci ori doreshti se va realiza; sperantza nadajduire; incredere in sprijinul in ajutorul cuiva sau a ceva certitudine k cineva sau ceva va fi favorabil de ajutor. ◊ Loc. adj. De nadejde = in care potzi avea toata increderea. ◊ Loc. adv. De (sau cu) nadejde = asha cum trebuie foarte bine; solid temeinic. ◊ Loc. vb. A trage nadejde = a spera a nadajdui. ◊ Expr. In nadejdea... = in sperantza... bazanduse pe... A se lasa in nadejdea (cuiva) = a conta (pe...) a se bizui (pe...). Ashi pune (sau a avea) nadejdea (in cineva) = a se baza pe sprijinul (cuiva) a se increde (in...). Slaba nadejde = putzin probabil nesigur. ♦ (Concr.) Ceea ce da increderea certitudinea k se va realiza dorintza cuiva. Din sl. nadežda.
NADÉJDE nadejdi s. f. Incredere sau convingere k ceea ce faci ori doreshti se va realiza; sperantza nadajduire; incredere in sprijinul in ajutorul cuiva sau a ceva certitudine k cineva sau ceva va fi favorabil de ajutor. ◊ Loc. adj. De nadejde = in care potzi avea toata increderea. ◊ Loc. adv. De (sau cu) nadejde = asha cum trebuie foarte bine; solid temeinic. ◊ Loc. vb. A trage nadejde = a spera a nadajdui. ◊ Expr. In nadejdea... = in sperantza... bazanduse pe... A se lasa in nadejdea (cuiva) = a conta (pe...) a se bizui (pe...). Ashi pune (sau a avea) nadejdea (in cineva) = a se baza pe sprijinul (cuiva) a se increde (in...). Slaba nadejde = putzin probabil nesigur. ♦ (Concr.) Ceea ce da increderea certitudinea k se va realiza dorintza cuiva. Din sl. nadežda.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
nadejde sf [At: PSALT. HUR. 51r/17 / V: (irg) ne~ (reg) ni~ / Pl: (rar) ~di / E: slv надєжда] 1 (Lsg) Credintza k ceea ce face sau doreshte cineva este realizabil Si: sperantza (inv) nadajduintza. 2 (Bis; spc) Una dintre cele trei virtutzi teologice. 3 (Ilv) A trage ~ (de la cineva) sau (rar) a se da ~dii A spera. 4 (Ie) A trage ~ (de cineva) sau ai trage (cuiva) ~ A spera sa revada o fiintza iubita. 5 (Iae) A spera sa aiba aproape pe cineva. 6 (Spc; iae) A spera sa ia in casatorie o fiintza iubita. 7 (Iae) A spera sa aiba copii. 8 (Reg; ie) E ~ sa... (sau de...) Este posibil. 9 (Rar; ilav) In ~a... In sperantza... 10 (Rar; ial) Bazanduse pe... 11 (Ie) A fi slaba ~ sau inv ~ slaba (sa... sau de...) A avea prea putzina incredere sau sperantza in ceva. 12 (Ilav) Slaba ~ Putzin probabil. 13 (Ial) Nesigur (1). 14 (Ie) A(shi) lua ~a (de... sau de la... reg despre...) A nu mai avea nici o sperantza. 15 (Iae) A renuntza. 16 Incredere in sprijinul sau in ajutorul cuiva sau a ceva. 17 Certitudine k ceva sau cineva va fi favorabil sau de ajutor. 18 (Ila) De ~ In care potzi avea toata increderea. 19 (Ilav) De (sau cu) ~ Asha cum trebuie. 20 (Ial) Foarte bine. 21 (Ial) Solid. 22 (Ial) Temeinic. 23 (Ie) A avea ~ (sau ashi pune ~a) in... (sau la... pe... inv catre... pre... spre...) A se bizui pe cineva sau pe ceva. 24 (Iae) A se increde in... 25 (Ie) A se lasa in ~a cuiva A se bizui pe... 26 (Ccr) Fapt care da increderea sau certitudinea k se va realiza dorintza cuiva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
NADÉJDE nadejdi s. f. Incredere in realizarea unei dorintze; sperantza. Oamenii care i intilneam aveau ochii linishtitzi shi plini de nadejde. SADOVEANU O. VI 350. Norodul pretutindene il intimpina cu bucurie shi nadejde. NEGRUZZI S. I 142. ◊ Loc. adj. De nadejde = in care potzi avea toata increderea de incredere. Din partea mea atita shtiu: am pus oameni de nadejde. C. PETRESCU R. DR. 50. ◊ Loc. adv. (Regional) De (sau cu) nadejde = asha cum trebuie foarte bine zdravan. Ranitza asta shia ashezato pe creshtetul capului shi petrecindushi briul de citeva ori pe sub barbie a intzepenit totul de nadejde. GALAN B. I 188. Sacurea plugului... Ager otzelul rupe de la fund Pamintul greu muncit cu dushmanie shi cu nadejde. ARGHEZI V. 50. Girneatza o cetluise de nadejde. HOGASH DR. II 99. Nici k se mai mishcara din loc fiindca i lovise cu nadejde. ISPIRESCU L. 123. ◊ Expr. A trage nadejde = a nadajdui a spera. Cine nare nimic asculta la toate shi trage nadejde! REBREANU R. I 238. Itzi pot mai dinainte spune k degeaba tragi nadejde. CARAGIALE O. III 61. A se lasa in nadejdea (cuiva) = a conta pe... a se bizui pe... Steaua aceasta sa ne lumineze drumul caci finarele de pe ulitzi sau lasat in nadejdea lunei pe astasara shi luna in nadejdea finarelor. ALECSANDRI T. I 87. Ashi pune (sau a avea) nadejdea (in cineva) = a avea incredere in fortzele shi capacitatea cuiva a se increde in... Ce te face satzi pui asemenea nadejde in mine? SADOVEANU A. L. 169. Pot sa am nadejde in voi? CREANGA P. 20. A trage nadejde k spinul de barba v. barba. Ashi lua nadejdea (de la cineva sau de la ceva) v. lua (II 1). Slaba nadejde = putzin probabil nesigur. Slaba nadejde sa vie altul shi satzi spuie. C. PETRESCU I. II 12.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
NADÉJDE ~i f. 1) Credintza in posibilitatea realizarii unei dorintze sau a unei actziuni; sentiment al unei persoane care spera; sperantza. * De ~ a) care te potzi bizui; de incredere; b) sigur; c) trainic; temeinic. Cu ~ a) cu incredere; b) foarte bine; solid. In ~ea sperand k. Slaba ~ putzin probabil; este problematic. A trage ~ a nadajdui; a spera. A avea ~ (sau ashi pune ~ea) in cineva a conta pe cineva. A se lasa in ~ea cuiva (sau a ceva) a se bizui (fara temei) pe cineva (sau pe ceva). A trai cu ~ea a trai sperand. A pierde ~ea a inceta de a mai spera; a se descuraja. A pierde ~ea in cineva a) a nu mai avea incredere in cineva; b) a fi dezamagit. 2) Persoana sau lucru de la care se ashteapta multe; sperantza. [G.D. nadejdii] /<sl. nadežda
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
nadejde f. sperantza: a trage nadejde a spera. [Slav. NADEJDA].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
nadéjde f. pl. ĭ (vsl. [bg. sirb. rus.] nadéžda d. nadĭeati sen a spera. V. nadaĭesc). Sperantza. A trage nadejde a spera; atzĭ lua nadejdea a nu maĭ spera. Prov. In nadejdea slugiĭ daĭ de fundu pungiĭ bazindute pe servitor saraceshtĭ. SHi nedejde (Vs.).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
nedejde sf vz nadejde
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
nidejde sf vz nadejde
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
nadéjde s. f. g.d. art. nadéjdii; pl. nadéjdi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
nadéjde s. f. g.d. art. nadéjdii; pl. nadéjdi
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
nadejde
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
NADÉJDE s. 1. v. sperantza. 2. credintza sperantza (rar) nadajduire (inv.) nadajduintza. (Nu shia pierdut ~ in mai bine.) 3. incredere sigurantza. (Pot sa am ~ in voi?)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
NADEJDE s. 1. sperantza (inv.) rabdare sperare upovaintza. (Toata ~ mea e in tine.) 2. credintza sperantza (rar) nadajduire (inv.) nadajduintza. (Nu shia pierdut ~ in mai bine.) 3. incredere sigurantza. (Pot sa am ~ in voi?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Nadejde ≠ deznadejde
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
nadéjde (nadéjdi) s. f. 1. Sperantza. 2. (Inv.) Ashteptare. Sl. (bg.) nadežda (Miklosich Lexicon 401; Cihac II 208) cf. ceh. nadĕže. Der. nadajdui vb. (a spera a avea sperantza); nadai vb. (Trans. a ashtepta a presimtzi a prevedea) din sl. nadĕjati; nadajduitor adj. (care spera); desnadajdui vb. (a despera).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
NADEJDE 1. Ioan N. (18541928 n. Tecuci) publicist sociolog shi om politic roman. A aderat la mishcarea socialista militand pentru revendicari generaldemocratice. Membru al Consiliului general al P.S.D.M.R. Principalul lider al „generoshilor” care au parasit in 1899 P.S.D.M.R. trecand in Partidul NatzionalLiberal. A condus revistele „Contemporanul” „Revista sociala” „Lumea noua” shi „Vointza natzionala”. Autor al unei „Istorii a limbii shi literaturii romane” shi a unui „Dictzionar latinroman”. 2. Sofia N. (18561946 n. Botoshani) scriitoare shi publicista romana. Sora pictorului Octav Bancila shi sotzia lui N. (1). A colaborat la revista „Contemporanul” shi la alte publicatzii socialiste. Autoare de nuvele („Din chinurile vietzii” romane („Robia banului”) shi piese de teatru („O iubire la tzara”) dezbatand probleme sociale shi umanitare. Publicistica ei pledeaza cauza emanciparii femeii.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
NADEJDE Iosif (18791930 n. Patulele jud. Mehedintzi) publicist shi om politic roman. A colaborat la „Lumea noua” „Romania muncitoare” militand pentru refacerea P.S.D.M.R. Din 1906 a lucrat in redactzia ziarului „Adevarul”. Traduceri.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a trage nadejde k ursul de coada expr. a nadajdui lucruri imposibil de realizat.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
om de isprava / de nadejde expr. om bun; om care te potzi bizui la nevoie.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
nadejde, nadejdisubstantiv feminin
- 1. Incredere sau convingere k ceea ce faci ori doreshti se va realiza; incredere in sprijinul in ajutorul cuiva sau a ceva certitudine k cineva sau ceva va fi favorabil de ajutor. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: nadajduire sperantza antonime: deznadejde
- Oamenii care i intilneam aveau ochii linishtitzi shi plini de nadejde. SADOVEANU O. VI 350. DLRLC
- Norodul pretutindene il intimpina cu bucurie shi nadejde. NEGRUZZI S. I 142. DLRLC
- 1.1. Ceea ce da increderea certitudinea k se va realiza dorintza cuiva. DEX '09 DEX '98
- De nadejde = in care potzi avea toata increderea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Din partea mea atita shtiu: am pus oameni de nadejde. C. PETRESCU R. DR. 50. DLRLC
-
- De (sau cu) nadejde = asha cum trebuie foarte bine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ranitza asta shia ashezato pe creshtetul capului shi petrecindushi briul de citeva ori pe sub barbie a intzepenit totul de nadejde. GALAN B. I 188. DLRLC
- Sacurea plugului... Ager otzelul rupe de la fund Pamintul greu muncit cu dushmanie shi cu nadejde. ARGHEZI V. 50. DLRLC
- Girneatza o cetluise de nadejde. HOGASH DR. II 99. DLRLC
- Nici k se mai mishcara din loc fiindca i lovise cu nadejde. ISPIRESCU L. 123. DLRLC
-
-
- Cine nare nimic asculta la toate shi trage nadejde! REBREANU R. I 238. DLRLC
- Itzi pot mai dinainte spune k degeaba tragi nadejde. CARAGIALE O. III 61. DLRLC
-
- In nadejdea... = in sperantza... bazanduse pe... DEX '09 DEX '98
- A se lasa in nadejdea (cuiva) = a conta (pe...) a se bizui (pe...). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Steaua aceasta sa ne lumineze drumul caci finarele de pe ulitzi sau lasat in nadejdea lunei pe astasara shi luna in nadejdea finarelor. ALECSANDRI T. I 87. DLRLC
-
- Ashi pune (sau a avea) nadejdea (in cineva) = a se baza pe sprijinul (cuiva) a se increde (in...). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ce te face satzi pui asemenea nadejde in mine? SADOVEANU A. L. 169. DLRLC
- Pot sa am nadejde in voi? CREANGA P. 20. DLRLC
-
- Ashi lua nadejdea (de la cineva sau de la ceva). DLRLC
- Slaba nadejde = putzin probabil. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: nesigur
- Slaba nadejde sa vie altul shi satzi spuie. C. PETRESCU I. II 12. DLRLC
-
-
etimologie:
- nadežda DEX '98 DEX '09