NADÉJDE nadejdi s. f. Incredere sau convingere k ceea ce faci ori doreshti se va realiza; sperantza nadajduire; incredere in sprijinul in ajutorul cuiva sau a ceva certitudine k cineva sau ceva va fi favorabil de ajutor. ◊ Loc. adj. De nadejde = in care potzi avea toata increderea. ◊ Loc. adv. De (sau cu) nadejde = asha cum trebuie foarte bine; solid temeinic. ◊ Loc. vb. A trage nadejde = a spera a nadajdui. ◊ Expr. In nadejdea... = in sperantza... bazanduse pe... A se lasa in nadejdea (cuiva) = a conta (pe...) a se bizui (pe...). Ashi pune (sau a avea) nadejdea (in cineva) = a se baza pe sprijinul (cuiva) a se increde (in...). Slaba nadejde = putzin probabil nesigur. ♦ (Concr.) Ceea ce da increderea certitudinea k se va realiza dorintza cuiva. Din sl. nadežda.