SIGURÁNTZA (3) sigurantze s. f. 1. Lipsa de primejdie; sentiment de linishte shi incredere care il da cuiva faptul de a se shti la adapost de orice pericol; securitate. 2. Lipsa de indoiala convingere neclintita incredere nestramutata; certitudine. ◊ Loc. adv. Cu sigurantza = a) fara indoiala desigur; sigur; b) cu incredere cu hotarare ferm. ♦ Fermitate precizie; pricepere indemanare. 3. Dispozitiv la armele de foc care impiedica descarcarea accidentala a armei. ♦ Organ de mashina aparat sau dispozitiv care protejeaza un material sau un sistem tehnic impotriva efectelor daunatoare provocate de actziuni interioare sau exterioare. ◊ Sigurantza in functzionare = fiabilitate. ♦ Dispozitiv care intrerupe automat un circuit electric la trecerea unui curent electric prea intens. ◊ Sigurantza automata = sigurantza electrica de tipul unui intrerupator automat care este repusa in functziune prin simpla apasare a unui buton. ♦ Ac de sigurantza = ac prevazut cu o inchizatoare care i acopera varful pentru a evita intzepatura sau pentru a impiedica desprinderea din locul unde este infipt. ♦ Dispozitiv care se introduce in broasca unei ushi pentru k usha sa nu poata fi deschisa cu o cheie falsa. 4. (In trecut) Organ de stat cu atributzii de a apara ordinea shi linishtea publica. [Var.: (inv.) sigurántzie s. f.] Sigur + suf. antza.

sigurantza sf [At: (a. 1776) URICARIUL II 198 / V: (ivp) sicu~ ~tzie / Pl: ~tze / E: sigur + antza] 1 Realitate sau rezolvare de care nu se indoieshte nimeni. 2 Parere ferma neclintita (asupra cuiva sau a ceva) Si: certitudine credintza incredere (inv) siguritate (1). 3 (Ilav) Cu ~ Cu incredere deplina in realitatea sau in rezolvarea a ceva Si: indiscutabil neaparat negreshit precis sigur (ivp) nesmintit. 4 (Ial) Fara conditzii sau alternative Si: indiscutabil neaparat negreshit precis sigur (ivp) nesmintit. 5 (Ial) In mod hotarat Si: indiscutabil neaparat negreshit precis sigur (ivp) nesmintit. 6 (Ial) In mod hotarat Si: ferm. 7 Atitudine ferma hotarata Si: fermitate hotarare. 8 Calitatea de a determina de a indica etc. precis (1) Si: precizie. 9 Aflare la adapost de orice pericol. 10 (Stare sau sentiment de) incredere linishte datorat absentzei oricarui pericol Si: securitate aparare asigurare protectzie protejare securitate (asr) paza. 11 Complex de conditzii materiale economice politice care asigura securitatea. 12 Ansamblu de masuri privind ocrotirea oamenilor a bunurilor etc. Si: aparare asigurare protectzie protejare securitate (asr) paza (inv) siguratzie sigureala siguritate (3) (ivr) securizare¹. 13 (Is) Ac de ~ Ac prevazut cu o inchizatoare care i acopera varful pentru evitarea intzepaturii sau a desprinderii lui din locul unde este infipt. 14 (Fin; ivr) Asigurare (3). 15 (Fin; ccr) Act scris care atesta efectuarea acestei operatzii. 16 (Inv) Adeverintza (3). 17 (Pex) Recipisa. 18 (Ivr) Confirmare (1). 19 Organ de mashina dispozitiv sau aparat care protejeaza un material sau un sistem tehnic impotriva actziunilor daunatoare interioare sau exterioare sistemului protejat. 20 (Is) ~ de functzionare Calitatea unui sistem tehnic (sau a unui element component a unui sistem tehnic) de a functziona fara defectziuni shi abateri esentziale. 21 (Ias) Fiabilitate (1). 22 (SHis ~ electrica) Aparat de protectzie pentru intreruperea automata a circuitului electric cand curentul din circuit depasheshte intro anumita masura valoarea sa nominala. 23 Dispozitiv care se introduce in broasca unei ushi pentru k aceasta sa nu poata fi descuiata cu o cheie falsa. 24 Dispozitiv care impiedica descarcarea accidentala a armei de foc. 25 (Reg) Sarma groasa folosita la legarea plutelor de mal. 26 (Reg) Argea (la pluta). 27 (In comunism; sis ~tza statului sau politzie de ~) Organ represiv de stat cu atributzia de a apara ordinea de stat

SIGURÁNTZA (3) sigurantze s. f. 1. Lipsa de primejdie; sentiment de linishte shi incredere care il da cuiva faptul de a se shti la adapost de orice pericol; securitate. 2. Lipsa de indoiala convingere neclintita incredere nestramutata; certitudine. ◊ Loc. adv. Cu sigurantza = a) fara indoiala desigur; sigur; b) cu incredere cu hotarare ferm. ♦ Fermitate precizie pricepere indemanare. 3. Dispozitiv la armele de foc care impiedica descarcarea accidentala a armei. ♦ Organ de mashina aparat sau dispozitiv care protejeaza un material sau un sistem tehnic impotriva efectelor daunatoare provocate de actziuni interioare sau exterioare. ◊ Sigurantza in functzionare = fiabilitate. ♦ Dispozitiv care intrerupe automat un circuit electric la trecerea unui curent electric prea intens. ◊ Sigurantza automata = sigurantza electrica de tipul unui intrerupator automat care este repusa in functziune prin simpla apasare a unui buton. ♦ Ac de sigurantza = ac prevazut cu o inchizatoare care i acopera varful pentru a evita intzepatura sau pentru a impiedica desprinderea din locul unde este infipt. ♦ Dispozitiv care se introduce in broasca unei ushi pentru k usha sa nu poata fi deschisa cu o cheie falsa. 4. Nume dat in trecut politziei secrete. [Var.: (inv.) sigurántzie s. f.] Sigur + suf. antza.

SIGURÁNTZA (3) sigurantze s. f. 1. Lipsa de primejdie; securitate. Interesul ordinei shi sigurantzei in tzara nu numai scuza dar chiar obliga la asemenea pioase mijloace. REBREANU R. II 92. Conflictul parea transhat ordinea shi sigurantza portului restabilita prin supunerea oarba la hotarirea shefului. BART S. M. 89. Ma pusei deci in cale sami iau masurile pentru sigurantza deplina a popasului meu de noapte. HOGASH M. N. 167. ◊ Expr. A fi in sigurantza = a se gasi intrun loc sigur fara primejdii. 2. Lipsa de indoiala incredere nestramutata convingere neclintita; certitudine. Da asha este precum spui incuviintza cu obishnuitai sigurantza pan Zubovski. SADOVEANU O. VII 85. SHi Miron avea sigurantza k Dunescu nu va rezista pina la capat. REBREANU R. I 257. In cuvintul shi privirea lui era intotdeauna sigurantza. VLAHUTZA O. A. III 85. ◊ Loc. adv. Cu sigurantza = a) fara indoiala desigur; sigur. Ride shi in somn cu sigurantza. DUMITRIU B. F. 151; b) cu incredere cu hotarire ferm. Far’ de tine nu ma duc am raspuns cu sigurantza. GHICA S. 80. ♦ Fermitate precizie; pricepere indeminare. Incepu sa vorbeasca cu o sigurantza cu o incredere ale acelei clipe in care deznadejdea trece dincolo de marginile sale shi ia chipul unei bucurii DUMITRIU B. F. 33. Iar fi trebuit sigurantza shi indrazneala. SADOVEANU E. 165. Treceau de pe o linie pe alta cu o sigurantza mashinala. REBREANU R. I 13. 3. Organ de mashina aparat sau dispozitiv care protejeaza un material sau un sistem tehnic contra efectelor daunatoare ale unor actziuni interioare sau exterioare. ♦ Aparat care intrerupe automat un circuit electric cind curentul care trece prin el este prea intens. ◊ Ac de sigurantza = ac prevazut cu o inchizatoare care i acopera virful pentru a evita intzepatura sau desprinderea din locul unde este infipt. Daca ar fi pierduto pe aceea din lantz i raminea cealalta prinsa cu un ac de sigurantza in buzunarul interior al vestei. C. PETRESCU C. V. 44. Supapa de sigurantza v. supapa. ♦ Dispozitiv care se introduce in broasca ushii dupa ce usha a fost incuiata k sa nu se poata deschide cu o cheie falsa. 4. Nume dat in regimul trecut politziei politice secrete. SHeful sigurantzei raporta palatului totul punind shi de la el. PAS Z. IV 188. Varianta: (invechit) sigurántzie (KOGALNICEANU S. 56 GOLESCU I. 29 NEGRUZZI S. III 180) s. f.

SIGURÁNTZA¹ s.f. Lipsa de primejdie. 2. Lipsa de indoiala convingere neclintita; certitudine. 3. Dispozitiv la o arma de foc care impiedica descarcarea intamplatoare a acesteia. ♦ Dispozitiv care intrerupe automat un circuit electric. [< sigur + antza].

SIGURÁNTZA² s.f. Nume dat in trecut politziei politice secrete. [Cf. it. sicurezza].

SIGURÁNTZA s. f. 1. lipsa de primejdie. 2. lipsa de indoiala convingere neclintita; certitudine. 3. capacitate a unui sistem tehnic de ashi pastra calitatzile functzionale pentru care a fost creat. 4. dispozitiv la o arma de foc care impiedica descarcarea intamplatoare a acesteia. 5. dispozitiv care intrerupe automat un circuit electric in cazul depashirii valorii nominale a acestuia. 6. (in trecut) politzia politica secreta. (< sigur + antza)

SIGURÁNTZA ~e f. 1) Situatzie fara pericol; lipsa de primejdie; securitate. ◊ A fi in ~ a fi ferit de primejdii. 2) Lipsa de indoiala; convingere ferma; certitudine. ◊ Cu ~ a) cu deplina incredere in sine; b) fara indoieli. Pentru mai multa ~ a) pentru a fi mai sigur; b) pentru a asigura securitate deplina. 3) Exactitate in realizarea unei actziuni; dibacie; dexteritate. 4) Dispozitiv al unei arme de foc care impiedica descarcarea accidentala a acesteia. 5) Dispozitiv care protejeaza un sistem tehnic impotriva actziunii daunatoare sau nedorite. ◊ Ac de ~ ac prevazut la unul din capete cu inchizatoare intrebuintzat pentru a prinde ceva. ~ electrica dispozitiv de intrerupere automata a unui circuit electric cand intensitatea curentului depasheshte nivelul obishnuit. 6) Politzie secreta. [G.D. sigurantzei] /sigur + suf. ~antza

sigurantza f. 1. caracterul celor sigure; 2. lipsa de orice pericol.

*sigurántza f. pl. e (it. sicuranza dupa rom. sigur shi ngr. siguráda). Lipsa de pericul: a calatorĭ in sigurantza. Certitudine lipsa de indoĭala: am sigurantza k asha va fi. Politzia de sigurantza politzia careĭ urmareshte pe criminalĭ: agent al Sigurantzeĭ. A pune in sigurantza a pune la adapost de atacurĭ. Cu sigurantza cu certitudine sigur: a shti cu sigurantza. De sigur fara indoĭala: cu sigurantza k va veni.

sicurantza sf vz sigurantza

sigurantzie sf vz sigurantza

+sigurantza (cu ~) loc. adv.

sigurántza s. f. g.d. art. sigurántzei; (dispozitive) pl. sigurántze

sigurántza s. f. g.d. art. sigurántzei; (dispozitive) pl. sigurántze

SIGURÁNTZA s. 1. aparare asigurare paza protectzie protejare securitate. (Masuri de ~.) 2. (TEHN.) sigurantza in functzionare = fiabilitate. 3. securitate (inv.) siguratzie siguritate. (Un sentiment de ~.) 4. v. convingere. 5. incredere nadejde. (Pot sa am ~ in voi?) 6. fermitate hotarare. (Vocea lui capata mai multa ~.) 7. certitudine (livr.) infailibilitate. (~ unui remediu.) 8. precizie. (Dovedeshte o mare ~ in probele de tir.)

SIGURÁNTZA s. v. adeverintza asigurare chitantza dovada marturie recipisa.

SIGURANTZA s. 1. aparare asigurare paza protectzie protejare securitate. (Masuri de ~.) 2. securitate (inv.) siguratzie siguritate. (Un sentiment de ~.) 3. certitudine convingere credintza incredintzare sentiment (livr.) convictziune. (Am ~ k asha se va intimpla.) 4. incredere nadejde. (Pot sa am ~ in voi?) 5. fermitate hotarire. (Vocea lui capata mai multa ~.) 6. certitudine (livr.) infailibilitate. (~ unui remediu.) 7. precizie. (Dovedeshte o mare ~ in probele de tir.)

sigurantza s. v. ADEVERINTZA. ASIGURARE. CHITANTZA. DOVADA. MARTURIE. RECIPISA.

Sigurantza ≠ dubiu incertitudine indoiala

SIGURANTZA. Subst. Sigurantza siguritate (inv.) incredere convingere convictziune (livr.) certitudine credintza persuasiune (livr.); aplomb (livr.); incredintzare promisiune ferma. Certitudine precizie exactitate autenticitate adevar. Securitate. Aparare protectzie protejare paza ocrotire. Asigurari sociale. Garantzie garantare. Cautziune; amanet gaj zalog. Garant. Asigurator. Asigurat. Adj. Sigur sigurisim (rar) foarte sigur absolut sigur convins; neindoielnic neindoios incontestabil de necontestat indubitabil (frantzuzism); cert categoric precis exact autentic adevarat. Convingator persuasiv (livr.). Garantat asigurat. Vb. A fi sigur a fi convins a avea convingerea a nu avea nici o indoiala (un dubiu) a fi ferm convins; a nu lasa (a nu incapea) nici o indoiala a nu pune la indoiala. A asigura a da asigurari a incredintza a convinge a persuada (livr.); a garanta a da garantzie a prezenta garantzia de.... A (se) asigura a siguripsi (inv.) a (se) pune la adapost a lua masuri de asigurare a lua masuri de sigurantza. Adv. Cu sigurantza in mod cert fara indoiala fara umbra de indoiala desigur sigur garantat (fam.) neindoielnic de buna seama. In afara de orice pericol fara (nici un) risc in sigurantza. V. adevar afirmatzie aparare certitudine ocrotire paza promisiune salvare.

CENTURA DE SIGURANTZA echipament de protectzie individuala care fixeaza corpul pilotului sau al pasagerului la decolare aterizare pe timpul zborului acrobatic sau de lupta la trecerea printro zona turbionara sau printrun front de furtuna la aterizari shi amerizari fortzate pentru a reduce riscurile unor accidentari.

ORGANIZAREA AERIANA A SIGURANTZEI MARSHULUI acoperirea aeriana shi apararea antiaeriana a punctelor obligate in cazul deplasarii organizate a trupelor dintrun raion in altul folosind mijloacele de transport din dotare.