SECURITÁTE s. f. 1. Faptul de a fi la adapost de orice pericol; sentiment de incredere shi de linishte care il da cuiva absentza oricarui pericol. ♦ Protectzie aparare. ◊ Securitate colectiva = stare a relatziilor dintre state creata prin luarea pe cale de tratat a unor masuri de aparare comuna impotriva unei agresiuni. Securitate sociala = totalitatea reglementarilor juridice pentru asigurarea starii de sigurantza sociala la nivel de persoana grup social sau populatzie totala precum shi pentru protejarea persoanelor defavorizate sau marginalizate. 2. (Ieshit din uz) Organ de stat represiv care avea k sarcina apararea prin orice mijloace a sistemului comunist din Romania. Din fr. sécurité lat. securitas atis.

securitate sf [At: SHINCAI HR. I 58/30 / V: (ivr) segu~ / Pl: ~tatzi / E: lat securitas atis fr sécurité] 1 Adapostire de orice pericol Si: sigurantza. 2 Sentiment de incredere de linishte datorate convingerii k nu exista pericol Si: sigurantza. 3 Absentza riscului de accidente. 4 (Adesea cu determinari care indica domeniul) Complex de conditzii materiale economice politice care asigura securitatea (3) Si: protectzie (1) aparare sigurantza (inv) siguratzie sigureala siguritate (ivr) securizare¹ (1). 5 (SHis ~ publica) Ansamblu de masuri privind protectzia oamenilor a bunurilor etc. Si: protectzie (1) aparare sigurantza (inv) siguratzie sigureala siguritate (ivr) securizare¹ (2). 6 (Is) ~ colectiva (sau rar comuna) Stare rezultata in urma adoptarii pe cale de tratat de catre doua sau mai multe state a unor masuri de aparare comuna impotriva unei agresiuni. 7 (Is) ~ europeana Sistem de angajamente ferme shi de masuri cocrete luate de toate statele shi menite sa excluda fortza sau amenintzarea de folosire a fortzei in relatziile internatzionale sa ofere tuturor statelor din Europa shi din intreaga lume garantzii depline k se afla la adapost de orice agresiune. 8 (In comunism shis ~a statului ~a de stat) Totalitatea organelor represive de stat care aveau sarcina de aparare a sistemului socialeconomic politic shi ideologic al statului comunist. 9 (In comunism; spc) Organ represiv de stat care avea sarcina de aparare a a sistemului socialeconomic politic shi ideologic al statului comunist. 10 (In comunism; spc) Institutzie unitate componenta etc. a securitatzii (8). 11 (In comunism; spc) Sediu sau local al securitatzii (10).

SECURITÁTE s. f. 1. Faptul de a fi la adapost de orice pericol; sentiment de incredere shi de linishte care il da cuiva absentza oricarui pericol. ♦ Protectzie aparare. ◊ Securitate colectiva = stare a relatziilor dintre state creata prin luarea pe cale de tratat a unor masuri de aparare comuna impotriva unei agresiuni. 2. (Ieshit din uz) Totalitatea organelor de stat care aveau k sarcina apararea sistemului socialeconomic shi politic al statului comunist. Din fr. sécurité lat. securitas atis.

SECURITÁTE s. f. 1. Faptul de a fi la adapost de orice pericol; sentiment de sigurantza care il da cuiva absentza oricarui pericol; (in special) sigurantza a granitzelor shi a institutziilor unui stat. Nu poate exista securitate fara independentza natzionala. SCINTEIA 1953 nr. 2552. ♦ Protectzie aparare. La construirea noilor intreprinderi se tzine seama de cerintzele tehnicii securitatzii muncii. SCINTEIA 1953 nr. 2742. [Populatzia] nu este lipsita nici de garantzia personala nici de securitatea posesiunii. I. IONESCU D. 128. ◊ Consiliul de Securitate = organ permanent al O.N.U.lui care potrivit cartei Natziunilor Unite din 1945 are drept sarcina fundamentala mentzinerea pacii shi a securitatzii internatzionale. 2. Organ de stat care vegheaza la sigurantza interna a statului shi a vietzii cetatzenilor shi apara bunurile obshteshti impotriva uneltirilor dushmanilor de clasa. Pentru indeplinirea acestor functzii au fost create organele shi aparatul de stat necesare pentru apararea cuceririlor revolutzionare shi a legalitatzii noi populare securitatea militzia justitzia populara procuratura. GHEORGHIUDEJ R. 34.

SECURITÁTE s.f. 1. Stare de sigurantza de lipsa de primejdie. ♦ Protectzie aparare. ♦ Consiliu de securitate = principalul organ permanent al O.N.U. care are k sarcina fundamentala mentzinerea pacii shi securitatzii internatzionale; securitate colectiva = stare a relatziilor dintre state creata prin luarea de masuri de aparare comuna impotriva unei agresiuni. 2. (In socialism) Organ de stat care veghea la sigurantza interna a statului. [Cf. fr. sécurité lat. securitas].

SECURITÁTE s. f. 1. stare de sigurantza de lipsa de primejdie. 2. protectzie aparare. ♦ Consiliu de S~ = principalul organ permanent al ONU avand k sarcina fundamentala mentzinerea pacii shi securitatzii internatzionale. 3. totalitatea organelor de stat care in trecut aveau sarcina sa apere sistemul social economic shi politic; sistem politicopolitzienesc represiv. (< fr. sécurité lat. securitas)

Securitáte s. f. (pol.) Sistem politicopolitzienesc represiv atotputernic in timpul comunismului ◊ „In fapt Securitatea «noastra» este un adevarat cancer generalizat in trupul natziunii.” ◊ „22” 7/90 p. 6; v. shi intoxicare lucrator mushard Radu (cf. fr. sécurité; R. Zafiu L. 2 V 90 p. 4 termen intrat in lb. fr. v. Le Parisien 25 XII 89 p. 2; DN3 DEX definitzii specifice perioadei comuniste)

SECURITÁTE f. 1) Situatzie fara pericol; lipsa de primejdie; sigurantza. 2) Organ de stat care are k sarcina apararea organizarii politice shi sociale a statului. [G.D. securitatzii] /<lat. securitas ~atis fr. sécurité

seguritate sf vz securitate

securitáte s. f. g.d. art. securitắtzii

securitáte s. f. g.d. art. securitắtzii

!Securitatea (institutzie) s. propriu f. art. neart. Securitate (la ~) g.d. art. Securitatzii

*Securitátea (institutzie) s. propriu f. g.d. art. Securitắtzii

SECURITÁTE s. 1. v. aparare. 2. v. sigurantza. 3. (fam.) secu. (Angajat la ~.)

SECURITATE s. 1. aparare asigurare paza protectzie protejare sigurantza. (Masuri de ~.) 2. sigurantza (inv.) siguratzie siguritate. (Un sentiment de ~.)

SECURITÁTE (< fr.) 1. Faptul de a fi la adapost de orice pericol; sentiment de sigurantza care il da cuiva absentza oricarui pericol; sigurantza. ◊ S. europeana = sistem de angajamente ferme din partea tuturor statelor. Actul final al Conferintzei de la Helsinki pentru securitate shi cooperare in Europa (27 iul.1 aug. 1975) a stabilit principiile care trebuie sa guverneze relatziile dintre statele europene: egalitatea suverana; respectarea drepturilor inerente suveranitatzii; nerecurgerea la fortza sau la amenintzarea cu fortza; inviolabilitatea frontierelor; integritatea terit. a statelor; reglementarea pashnica a diferendelor; neamestecurile in treburile interne ale altor state; respectarea drepturilor omului libertatzilor fundamentale inclusiv a libertatzii de gandire conshtiintza religie sau convingere; egalitatea in drepturi a popoarelor shi dreptul popoarelor de a dispune de ele insele; cooperarea intre state indeplinirea de bunacredintza a obligatziilor asumate conform dreptului internatzional. S. sociala = totalitatea reglementarilor juridice pentru asigurarea starii de sigurantza sociala la nivel de persoana grup social sau populatzie totala precum shi pentru protejarea persoanelor defavorizate shi marginalizate. Masurile principale de s. sociala sunt ajutorul de shomaj ajutoarele de boala shi maternitate alocatziile pentru copii pensiile shi venitul minim garantat. 2. Organ de stat represiv care avea k sarcina apararea prin orice mijloace a sistemului comunist in Romania (intre 1948 shi 1989).

CONSILIUL DE SECURITATE v. Organizatzia Natziunilor Unite.

ORGANIZATZIA PENTRU SECURITATE SHI COOPERARE IN EUROPA (O.S.C.E.; in engl.: Organization for Security and Cooperation in Europe O.S.C.E.) organizatzie creata in 1972 sub numele de Conferintza pentru Securitate shi Cooperare in Europa (C.S.C.E.) k forum multilateral pentru dialog shi negocieri. Numele actual a fost adoptat la 5 dec. 1994 la Conferintza la nivel inalt pentru a sublinia caracterul permanent al organismului. La 1 aug. 1975 a fost semnat Actul Final de la Helsinki care stabileshte principiile de securitate in Europa inclusiv angajamentul statelor de a se abtzine de la acte de agresiune respectul inviolabilitatzii frontierelor neamestecului in treburile interne shi drepturile omului. Propune dezvoltarea cooperarii in domeniile economic shtiintzific shi tehnologic cooperarea in domeniul umanitar shi in alte domenii inclusiv promovarea schimburilor culturale hotararea de a continua procesul de consultare shi cooperare intre tzarile membre. Domeniile de competentza sau extins prin Carta de la Paris a unei noi Europe (1990) care a transformat C.S.C.E. dintrun forum adhoc intro organizatzie cu institutzii permanente. Are k membri 55 de state din Europa (inclusiv Vaticanul shi SerbiaMuntenegru ultima suspendata in 1992 in urma conflictului din Bosnia shi Hertzegovina) la care se adauga Canada S.U.A. shi opt republici asiatice exsovietice. Secretariatul organizatziei are sediul la Viena (Austria).