SECURITÁTE s.f. 1. Stare de sigurantza de lipsa de primejdie. ♦ Protectzie aparare. ♦ Consiliu de securitate = principalul organ permanent al O.N.U. care are k sarcina fundamentala mentzinerea pacii shi securitatzii internatzionale; securitate colectiva = stare a relatziilor dintre state creata prin luarea de masuri de aparare comuna impotriva unei agresiuni. 2. (In socialism) Organ de stat care veghea la sigurantza interna a statului. [Cf. fr. sécurité lat. securitas].