SHCOÁLA shcoli s. f. 1. Institutzie de invatzamant public unde se predau elementele de baza ale principalelor discipline; ◊ p. ext. activitate legata de acesta institutzie; invatzatura invatzamant. ♦ Localul cladirea in care este instalata shi functzioneaza institutzia de mai sus. ♦ Totalitatea elevilor shi a cadrelor didactice dintro asemenea institutzie de invatzamant. 2. Fig. Izvor sursa de cunoshtintze de invatzaturi; mijloc sistem de instruire intrun anumit domeniu; p. ext. invatzatura experientza dobandita pe aceasta cale. 3. Fig. Curent mishcare shtiintzifica literara artistica etc. care grupeaza in jurul ei numeroshi adeptzi; baza teoretica a acestei mishcari. ◊ Expr. A face shcoala = a avea un numar de adeptzi. Din bg. sb. rus. škola pol. skola.

shcoala sf [At: N. TEST. (1648) 160^r/25 / V: (reg) ash~ ashcula ish~ (Pl: ~le) ishic~ osh~ oshcola oshcolie sac~ shac~ shic~ ushc~ (irg) shcula (inv) sc~ scuola sho~ (Pl: ~le) shola ~ola (Pl: ~le) / Pl: shcoli (irg) shcoale / E: slv школа] 1 Institutzie de invatzamant public mai ales elementar shi mediu. 2 (Pex; lsg) Organizare a procesului de instruire shi de educare in shcoli (1). 3 (Lsg) Totalitatea institutziilor de invatzamant. 4 Cladire in care ishi are sediul o institutzie de invatzamant public. 5 Totalitatea elevilor shi a cadrelor didactice dintro institutzie de invatzamant. 6 Studiu intro shcoala (1). 7 (Pex) Suma de cunoshtintze dobandite intro shcoala (1). 8 (Fig) Izvor de cunoshtintze de invatzaturi etc. 9 (Fig) Mijloc de instruire de formare etc. intrun anumit domeniu. 10 (Fig; pex; shis ~la vietzii) Totalitatea cunoshtintzelor experientzelor aptitudinilor etc. acumulate (de cineva) in viatza. 11 (Adesea urmat de determinari care indica apartenentza domeniul caracterul etc.) Grup de adeptzi ai unui maestru² sau ai unei idei teorii doctrine etc. 12 (Pex) Ansamblu de idei principii (filozofice shtiintzifice artistice) care sunt adoptate de un numar oarecare de oameni. 13 (Liv; ie) A face ~ A avea un numar mare de adeptzi sau de imitatori. 14 (Reg; iae) A invatza minte (pe cineva). 15 (Reg; iae) A sfatui. 16 (Reg; iae) A atzatza (4). 17 (Trs; inv; is) ~ saraceasca Orfelinat. 18 (Liv; ila) De inalta ~ Care dovedeshte o pregatire excelenta. 19 (Mun; Olt) Intriga. 20 (Mun; Olt) Comportare calculata perfida. 21 (Trs; Ban; ics) Dea ~a SHotron (1). 22 (Irg; urmat de determinari care arata felul) Pepiniera.

SHCOÁLA shcoli s. f. 1. Institutzie de invatzamant public unde se predau elementele de baza ale principalelor discipline; p. ext. activitate legata de aceasta institutzie; invatzatura invatzamant. ♦ Localul cladirea in care este instalata shi functzioneaza institutzia de mai sus. ♦ Totalitatea elevilor shi a cadrelor didactice dintro asemenea institutzie de invatzamant. 2. Fig. Izvor sursa de cunoshtintze de invatzaturi; mijloc sistem de instruire intrun anumit domeniu; p. ext. invatzatura experientza dobandita pe aceasta cale. 3. Fig. Curent mishcare shtiintzifica literara artistica etc. care grupeaza in jurul ei numeroshi adeptzi; baza teoretica a acestei mishcari. ◊ Expr. A face shcoala = a avea un numar de adeptzi. Din bg. scr. rus. škola pol. skola.

SHCOÁLA shcoli s. f. 1. Institutzie de invatzamint (mai ales de invatzamint elementar shi mediu); p. ext. activitate legata de aceasta institutzie; invatzatura invatzamint. A fost shi el muncitor k shi mine... A facut shcoala greu!... sa ridicat. BARANGA I. 194. Il detera pe la shcoli shi filozofi. ISPIRESCU L. 2. SHi ce chilie durata sha facut in poarta bisericii pentru shcoala. CREANGA A. 2. SHcoala profesionala = shcoala care pregateshte muncitori calificatzi din absolventzi ai cursului elementar intro perioada de shcolarizare de doi sau trei ani. ♦ Localul cladirea in care este instalata institutzia de invatzamint. Mai incolo. venea primaria cu o ograda mare apoi pe stinga shcoala. REBREANU R. I 93. SH Totalitatea elevilor unei institutzii de invatzamint. Toata shcoala a luat parte la concurs. 2. Fig. Izvor sursa de cunoshtintze de invatzaturi; mijloc; sistem de instruire intrun anumit domeniu; p. ext. invatzatura experientza dobindita pe aceasta cale. Folclorul este o shcoala la care invetzi satzi adinceshti dragostea de tzara. BENIUC P. 8. Azi adeseori femeia k shi lumea e o shcoala Undenvetzi numai durere injosire shi spoiala. EMINESCU O. I 140. 3. Fig. Curent mishcare shtiintzifica literara artistica etc. care grupeaza in jurul ei numeroshi adeptzi; baza teoretica a acestei mishcari. Ridicinduse in fatza shcolii declamatorii a lui Aristia shi Caragiale... preconizeaza o arta simpla shi o dictziune naturala. SADOVEANU E. 71. Alegerea acestor elemente a fost opera shcolii critice moldoveneshti. IBRAILEANU SP. CR. 20. Socotim k literatura romina se imparte astazi in doua shcoli. RUSSO O. 62.

SHCOÁLA shcoli f. 1) Institutzie de invatzamant elementar. 2) Institutzie de invatzamant specializata. ~ muzicala. 3) Cladire unde se afla aceasta institutzie. 4) Totalitate a institutziilor de invatzamant de toate treptele; sistem de invatzamant. ◊ ~ superioara denumire comuna pentru intreg sistemul de invatzamant superior. 5) fig. Proces de acumulare a cunoshtintzelor dintrun domeniu. A face ~. 6) Curent intrun domeniu de activitate avand mai multzi adeptzi. ~a flamanda. [G.D. shcolii] /<sb. škola pol. szkola

shcoala f. 1. ashezamant unde copiii invatza a citi scrie shi socoti: fiecare catun sashi aibe shcoala sa; 2. shcoala inalta unde se invatza litere shtiintze arte: SHcoala de finantze; 3. localul shcoalei: shcoala trebue sa fie bine aerisita; 4. totzi elevii unei shcoale: shcoala intreaga il iubeshte; 5. complexul sistemei de invatzamant al unei tzari: shcoala shi biserica; 6. doctrina particulara unui filozof: shcoala lui Pitagora; 7. clasa de scriitori sau de artishti care lucreaza dupa aceleashi principii: shcoala romantica; 8. fig. ceeace da experientza: s’a format la shcoala nenorocirii. [Lat. SCHOLA (influentzat de serb. SHKOLA ori de ung. ISKOLA): vorba datorita carturarilor ardeleni in Ungaria infiintzanduse shcoale romaneshti (sec. XVIIIlea) mai inainte decat in Romania unde primii dascali (k Gheorghe Lazar) venise de peste muntzi]. V. Nume proprii.

SHcoala f. In Romania sunt scoale primare secundare (licee gimnazii medii normale comerciale de agricultura profesionale) shi scoale superioare sau speciale. Depind de: MINISTERUL DE INSTRUCTZIUNE: SHcoale normale (in Bucureshti shi in toate orashele mari din tzara shi din provinciile alipite) pentru formarea institutorilor shi invatzatorilor rurali; SHcoale medii (in orashele din Transilvania) cu program unitar; SHcoale profesionale (de gradul liu shi al IIlea); SHcoale comerciale (elementare shi superioare) vreo 45 in toata tzara; SHcoale de meserii (inferioare superioare) vreo 90 in tot coprinsul tzarii; SHcoale de menaj (trei in Bucureshti shi cateva in restul tzarii); SHcoale centrale de fete (Bucureshti Iashi Craiova) SHcoala libera de shtiintze politice din Bucureshti pentru tinerii cari vor sa intre in administratziunile politice. MINISTERUL DE CULTE: Seminarii pentru formarea viitorilor preotzi (in numar de 9 in vechiul Regat din care unul muzulman la Megidie); SHcoale de Artefrumoase (Bucureshti Iashi) pentru invatzamantul picturei sculpturei; SHcoala de arhitectura din Bucureshti; Conservatorul de muzica shi de arta dramatica din Bucureshti Iashi si Cluj. MINISTERUL DE RAZBOIU: SHcoala militara de infanterie shi administratzie (din Bucureshti shi Sibiu) destinata a forma ofitzeri de infanterie shi de administratziune; SHcoala de cavalerie (din Targovishte) pentru formarea de ofitzeri de cavalerie; SHcoala de artilerie (din Bucureshti) destinata a forma ofitzeri de artilerie; SHcoala de geniu (din Bucureshti); SHcoala de marina (din Galatzi) pentru formarea ofitzerilor de marina; SHcoala elevilor guarzi de artilerie shi geniu (din Bucureshti); Scoale militare (licee militare) din Craiova Ploieshti Roman Bistritza Manastirea Dealului; etc.; SHcoala de pirotehnie (din Bucureshti) formeaza practiciani pentru confectzionarea de explozibile de razboiu; SHcoala superioara de rasboiu are de scop a forma ofitzeri de Statmajor; SHcoala de cartografie pe langa serviciul geografic al armatei; Institutul medicomilitar (din Bucureshti shi Cluj) formeaza medici pentru armata: Aeronautica din Bucureshti. MINISTERUL AGRICULTUREI SHI DOMENIILOR: SHcoala agronomica din Bucureshti; SHcoala superioara de silvicultura dela Braneshti; SHcoala de brigadieri dela Braneshti shi dela Calutz; SHcoala silvica din Temishoara shi Gurghiu; SHcoala superioara de agricultura dela Herestrau; SHcoala medie de agricultura dela Roman; SHcoala inferioara de agricultura (din Lugoj Turda Bolgrad Suceava shi alte localitatzi); SHcoala de viticultura dela Ighiu Chishinau etc.; SHcoala inferioara de agricultura shi silvicultura din Alexandria Armasheshti Nucet Odobeshti R.Sarat shi Streharetz; SHcoala elementara de agricultura shi viticultura din Filiash shi alte 14 localitatzi; SHcoala de economie casnica dela Cocioc Cluj shi alte 11 localitatzi; SHcoala de gradinarie dela Curtea de Argesh Turda Darmaneshti; Academia de agricultura din Cluj; SHcoala de pomicultura shi apicola din Baiamare; SHcoala tehnica de instrumente agricole din Iashi. MINISTERUL COMERTZULUI SHI INDUSTRIEI: SHcoale inferioare de meserii (in diverse localitatzi) shi SHcoale de meserii (7 in Basarabia); SHcoala de sericultura shi tzesatorie din Bucureshti; SHcoala de industrie casnica din Barlad Babadag Chishinau; Academia de inalte Studii comerciale shi industriale din Bucureshti; SHcoala de maeshtri sondari din Campina; SHcoala industriala de adultzi din Campina; SHcoli industriale Bursa muncii din Bucureshti; Institutul geologic din Bucureshti. MINISTERUL DE LUCRARI PUBLICE: SHcoala politehnica din Bucureshti shi Temishoara pentru formarea de ingineri; SHcoala de conductori de lucrari publice din Bucureshti Cluj Cernautzi Chishinau. MINISTERUL COMUNICATZIUNILOR: SHcoala speciala de mishcare a cailor ferate shi SHcoala de telegrafie din Bucureshti; Liceul Poshtei din Capitala pentru fiii functzionarilor acestei institutziuni (desfiintzat); SHcolile magazinerilor a cailor ferate romane. MINISTERUL SANATATII PUBLICE AL MUNCII SHI OCROTIRILOR SOCIALE: SHcoala de farmacie din Bucureshti; SHcoala de moshit din Bucureshti shi Iashi; SHcoala de ucenici din Bucureshti; SHcoala practica de comertz din Bucureshti; SHcoala de constructori.

shcoála f. pl. e shi shcolĭ (sirb. bg. rus škóla d. it. scuola [ven. scola] lat. schŏla d. vgr. sholé ngr. sholion; pol. szkola ung. iskola germ. schule fr. école). Ashezamint de invatzatura: shcoala primara secundara superioara. Localu in care se aduna eleviĭ k sa primeasca invatzatura: o shcoala bine ventilata. Eleviĭ acestuĭ local: shcoala a ĭeshit la parada. Invatzamint instructziune cultura: biserica shi shcoala. Invatzatura doctrina sistema: shcoala luĭ Platone. Totalitatea adeptzilor uneĭ doctrine filosofice literare artistice saŭ politice: shcoala romantica (romanticiĭ). Fig. Intimplarĭ saŭ suferintze care te invatza minte: la shcoala saraciiĭ a invatzat economia.

sacoala sf vz shcoala

scoala sf vz shcoala

scuola sf vz shcoala

ateliérshcoála s. n. Atelier shcolar in care se efectua practica productiva a elevilor (in perioada comunismului) ◊ „In atelierulshcoala [...] privirile miau fost atrase de sertarele cu scule.” Sc. 12 XII 63 p. 1. ◊ „Realizarea in cadrul atelierelorshcoala a microintreprinderilor de productzie shcolara shi a microcooperativelor agricole de productzie shcolara a unor produse in valoare de 3.500.000 lei.” Sc. 16 I 73 p. 4. ◊ „In acest scop se va continua actziunea de infiintzare a atelierelor in toate shcolile se va intensifica dotarea acestora shi va fi organizata mai bine instruirea in ateliereleshcoala fermeshcoala loturi experimentale magazineshcoala shantiereshcoala shi altele.” R.l. 8 VII 73 p. 2. ◊ „Un ateliershcoala demn de un institut.” R.l. 7 II 84 p. 1; v. shi I.B. 10 XI 75 p. 4 (din atelier + shcoala)

autobúzshcoála s. n. ◊ „Pentru suplimentarea parcului de autobuze (de pe liniile centrale in special) I.T.B. a luat masura de a introduce in traseu in orele de varf 60 de autobuze«shcoala». Sunt conduse chiar de instructorii shcolii de shoferi profesionishti din I.T.B.” R.l. 20 XII 77 p. 5 (din autobuz + shcoala)

bánda rulánta(shcoála) s. f. Sistem de organizare a productziei pe banda (in scopuri didactice) ◊ „Banda rulantashcoala. Recent la fabrica «Flacara Roshie» din Capitala a inceput organizarea unei benzi rulante pe langa sectorul incaltzaminte care va servi drept shcoala in vederea ridicarii calificarii muncitorilor.” I.B. 3 X 61 p. 1 (din banda + rulanta [+ shcoala]; Fl. Dimitrescu in SCL 3/70 p. 331)

camiónshcoála s. n. Camion care serveshte drept shcoala (la shcoala de shoferi) ◊ „Au dosit camionulshcoala intrun boschet shi au incercat sashi faca «plinul».” Sc. 26 V 77 p. 2 (din camion + shcoala)

éxposhcoála s. f. ◊ „Exposhcoala este firma unui nou magazin din Barlad care expune shi desface obiecte lucrate in atelierele shcolilor shi liceelor din localitate.” R.l. 9 I 75 p. 3; v. shi Sc. 21 VI 80 p. 4 (din expo[zitzie de] shcoala)

filmshcoála s. n. ♦ 1. Film exemplar ◊ „Intro sala pe jumatate plina cu bulevardishti [...] a rulat o singura data «Intolerantza» filmshcoala care ar trebui proiectat zilnic in toate locurile pe unde mishuna cinefilii.” Cont. 23 X 70 p. 2. ♦ 2. Film prin care se preda un obiect de invatzamant ◊ „Scriitorul O.S. sa decis sa faca filmecartzi filmeshcoala «un curs de alfabetizare fundamentala» prin intermediul filmului.” R.lit. 13 III 75 p. 22 (din film + shcoala)

fregátashcoála s. f. (mar.) Fregata cu rol de shcoala ◊ „Naufragiul fregateishcoala vestgermane «Pamir» a starnit un puternic ecou in intreaga presa a timpului.” Sec. 20 10/63 p. 210 //din fregata + shcoala//

jocshcoála s. n. Joc (sportiv) cu caracter de antrenament ◊ „Astazi va avea loc ultima partida de verificare a lotului reprezentativ. Sincer vorbind acest jocshcoala nushi poate pune amprenta pe alcatuirea natzionalei.” I.B. 9 X 69 p. 3. ◊ „Jocshcoala al lotului reprezentativ.” Sc. 8 V 75 p. 4. ◊ „Aseara [...] prima noastra reprezentativa a sustzinut un jocshcoala in compania echipei F.C. Argesh.” I.B. 13 IV 83 p. 7; v. shi 5 IV 74 p. 3 27 I 83 p. 2 19 XII 88 p. 7 (din joc + shcoala)

mécishcoála s. n. (sport) Meci cu rolul de shcoala de pregatire ◊ „Dupa un stagiu de pregatire de trei zile la Poiana Brashov [...] in care va avea loc un mecishcoala echipa va pleca joi [...] spre Copenhaga.” I.B. 1 X 71 p. 1. ◊ „Sambata [...] «tricolorii» au sustzinut un mecishcoala in compania divizionarelor C.” R.l. 14 XII 75 p. 5. ◊ „In ultimele zile ale lui decembrie un nou «mecishcoala» a tzinut treaza atentzia suporterilor celui mai tanar campion [...]” Fl. 10 I 86 p. 21 (din meci + shcoala)

mínashcoála s. f. (tehn.) Mina in care lucreaza elevi sau studentzi mineri ◊ „Pe langa Grupul shcolar minier de la Motru jud. Gorj a fost construita o minashcoala care a fost dotata shi amenajata dupa cele mai noi tehnologii ale acestui bazin minier cu mecanisme in functziune inclusiv un complex mecanizat de avansare taiere shi sustzinere.” R.l. 13 VI 73 p. 2. ◊ „Mina Herja draga noastra minashcoala lucreaza din plin.” V. stud. 26 XII 73 p. 12; v. shi R.l. 9 IV 80 p. 2 (din mina + shcoala)

motonávashcoála s. f. (mar.) Motonava cu functzia de shcoala ◊ „Pentru perfectzionarea pregatirii cadrelor necesare flotei noastre comerciale cu incepere din anul viitor in registrele navale romane va fi inmatriculata prima motonavashcoala.” R.l. 31 X 75 p. 5 (din motonava + shcoala)

návashcoála s. f. (mar.) Nava care se face ucenicia marinarilor ◊ „Navashcoala Mircea sa inapoiat in portul Constantza.” Sc. 25 VII 69 p. 5 (din nava + shcoala dupa fr. navireécole; D.Tr. DT)

parc(aúto)shcoála s. n. (circ.) Spatziu amenajat pentru a invatza regulile de circulatzie ◊ „Fundeniul nu va mai fi un parc obishnuit ci un «parc autoshcoala» pentru elevi [...] In foarte scurt timp (23 saptamani) copiii vor putea veni sa invetze sa conduca sa invetze regulile de circulatzie.” I.B. 29 X 73 p. 3. ◊ „Ieri in cartierul ColentinaFundeni a fost inaugurat primul parcshcoala de circulatzie pentru elevii din Capitala.” Sc. 29 IV 74 p. 2; v. shi I.B. 16 V 72 p. 1; v. shi cartodrom (din parc [+ auto] + shcoala; cf. fr. parcautos; DMN 1961)

restauránthotélshcoála s. n. Restaurant shi hotel cu rol de shcoala ◊ „Infiintzarea complexului «restauranthotelshcoala Viilor» are un scop foarte precis: practica elevilor sa se desfashoare sub supravegherea instructorilor in conditzii identice cu cele existente in retzeaua de deservire.” I.B. 5 XII 67 p. 4 (din restaurant + hotel + shcoala)

spectácolshcoála s. n. ♦ 1. Spectacol model care poate fi folosit in scop didactic ◊ „Unul din cei mai mari regizori amatori ai teatrului romanesc autorul unor spectacole celebre spectacoleshcoala pentru generatzii intregi de actori nu shia semnat niciodata operele regizorale de un prestigiu unanim recunoscut: P. Gusti.” Luc. 14 I 67 p. 8. ♦ 2. Spectacol dat de o clasa a Academiei de Teatru shi Film ◊ „In masura in care spectacolele «Casandrei» sunt spectacoleshcoala in primul rand cel cu «Diavolul alb» shia atins scopul.” Cont. 22 I 71 p. 4; v. shi Sc. 22 XII 63 p. 2 (din spectacol + shcoala)

shantiérshcoála s. n. SHantier unde lucreaza elevi/studentzi ◊ „La Pietroasele in judetzul Buzau sau deschis doua noi shantiere arheologice: GruiuDarii shantiershcoala unde lucreaza studentzi ai Facultatzii de istorie de la Universitatea Bucureshti [...]” R.l. 22 VII 75 p. 5 (din shantier + shcoala)

traséushcoála s. n. Drum folosit anume de shcolile de shoferi ◊ „[...] Sufera shi controlul pe traseeleshcoala unde elevii fac practica.” Sc. 24 VI 65 p. 5 (din traseu + shcoala)

shcoála s. f. g.d. art. shcólii; pl. shcoli

shcoála s. f. g.d. art. shcólii; (institutzii curente) pl. shcoli

shcoala pl. shcoli

shcoala shcoli.

+navashcoala s. f. g.d. art. naveishcoala; pl. naveshcoala

+shcoaladupashcoala (program shcolar prelungit) s. f. g.d. art. shcoliidupashcoala (SHcoaladupashcoala e in avantajul parintzilor ocupatzi.)

SHCOÁLA s. 1. invatzatura studiu. (A plecat la ~.) 2. (PED.) shcoala elementara v. shcoala primara; shcoala primara = shcoala elementara; shcoala secundara v. liceu. 3. (POL.) shcoala societara v. fourierism.

SHCOÁLA s. v. intriga mashinatzie pepiniera uneltire.

SHCOALA s. 1. invatzatura studiu. (A plecat la ~.) 2. shcoala secundara = liceu (inv.) colegiu (inv. in Transilv. shi Ban.) gimnaziu. (A absolvit ~.)

shcoala s. v. INTRIGA. MASHINATZIE. PEPINIERA. UNELTIRE.

shcoála (shcóli) s. f. Institutzie de invatzamint. Mr. sculie scul’ó megl. sculó. Lat. schola prin intermediul sl. škola (Densusianu Rom. XXXIII 285; Densusianu GS VI 363) cf. bg. sb. škola pol. szkola mag. iskola › var. Trans. ishcoala (Treml. Magyar nyelvör XXIX 25; Gáldi Dict. 167). Dialectele din ngr. Der. shcolar adj. (privitor la shcoala); shcolar s. m. (elev); shcolaritza s. f. (eleva); shcolaresc adj. (shcolar); shcolareshte adv. (k elevii); shcolari vb. (a studia a invatza la shcoala); shcolaret s. n. (grup de elevi); shcoler(iu) s. m. (Trans. elev) cf. germ. Schüller. Din rom. provine bg. školar (Capidan Raporturile 234).

SHCOALA. Subst. SHcoala institutzie de invatzamint. Gradinitza (de copii). SHcoala elementara; shcoala de cultura generala shcoala generala; shcoala profesionala; shcoala speciala. Liceu gimnaziu colegiu. Institutzie de invatzamint superior; institut; facultate; universitate; academie; seminar (teologic); universitate populara. Invatzamint preshcolar; invatzamint general; invatzamint mediu (liceal gimnazial); invatzamint superior; invatzamint universitar; invatzamint postuniversitar. Invatzamint de zi; invatzamint seral; invatzamint fara frecventza; cursuri (de pregatire). Doctorat. Lectzie ora; curs; seminar; meditatzie; pregatire; consultatzie. Examen; colocviu; lucrare scrisa; teza. Plan (de invatzamint); programa (analitica); plan (de lectzie); orar; catalog. An shcolar; an universitar; trimestru; semestru; sesiune. Invatzamint invatzare pregatire instruire instructzie; shcolarizare; insushire asimilare; seminarizare; repetare recapitulare. Pauza recreatzie. Vacantza. Sala de clasa clasa; cabinet; laborator; auditoriu; amfiteatru; aula. Sala profesorala cancelarie. Banca; catedra; tabla creta. Preshcolar; elev shcolar; licean gimnazist gimnazier (rar); student; seminarist. SHcolarime; studentzime. Educator pedagog invatzator dascal; profesor. Director; rector; prorector; decan; prodecan. Consiliu pedagogic consiliu profesoral; senat. Adj. SHcolar de shcoala shcolaresc; preshcolar; liceal; gimnazial; universitar; academic; profesoral. Vb. A (se) inscrie la shcoala a shcolariza. A umbla (a merge) la shcoala a urma (a frecventa) cursurile (unei shcoli) a shcolari (rar). A invatza a studia a se pregati a se instrui; a insushi a asimila. A repeta a recapitula. A preda a tzine lectzii (cursuri). A da examen a sustzine (un) examen; a promova a lua (un) examen; a cadea (a pica) la examen. A absolvi (a termina) o shcoala (universitate facultate). V. cunoashtere educatzie elev eruditzie examen invatzatura pedagog.

SHCOALA cadru institutzionalizat in care se pregatesc specialishti in diverse domenii ale aviatziei. Exista mai multe tipuri de shcoli: militare care pregatesc pilotzi pentru aviatzia militara shipentru cea civila tehnice care pregatesc personal navigant sau nenavigant pentru intretzinerea shi reparatzia aeronavelor militare sau civile. SHcolile sportive sunt organizate de aerocluburi sau asociatzii sportive cu profil aeronautic pe diferite profiluri (parashutism zbor cu motor planorism deltaplanism parapantism etc).

francoflamanda muzica (shcoala) ~ v. neerlandeza shcoala.

Mannheim shcoala de la ~ grup de violonishti shi compozitori activand in a doua parte a sec. 18 in orchestra din Mannheim (apartzinand electorului palatinatului de Bavaria) care pe parcursul a doua generatzii contribuie la cristalizarea simfoniei* k gen (1 2) shi forma* shi la imbogatzirea mijloacelor de expresie simfonice. Acestor muzicieni li se atribuie organizarea muncii in orchestra* acuratetzea in frazare* cultivarea efectelor dinamice* stabilirea ciclului* simf. la AllegroAdagioMinuettoAllegro afirmarea unui contrast evident intre cele doua teme* ale formei de sonata* abandonarea scriiturii contrapunctice* in favoarea monodiei* acompaniate rolul preponderent revenind partidei* violinelor. Promotorii innoirilor mentzionate sunt J. Stamitz F.X. Richter K. shi A. Stamitz fiii C. Cannabich.

napolitana shcoala ~ shcoala muzicala localizata la Neapole in sec. 18 cu o remarcabila contributzie la dezvoltarea operei*. In randurile pleiadei de compozitori instrumentishti solishti vocali formatzi la cele patru conservatoare ale orashului se remarca A. Scarlatti Fr. Durante N. Porpora J.A. Hasse G.B. Pergolesi N. Piccini G. Paisiello D. Cimarosa. D. Scarlatti (16601725) fixeaza elementele tipice ale operei it.: uvertura* (denumita inca simfonia*) in 3 partzi (allegrogravepresto) distinctzia neta intre recitativ* shi arie* (aria da capo* de forma tripartita ABA shi recitativul acompaniat recitativo strumentato) scriitura orch. elaborata. Trasatura caracteristica a operei napolitane o constituie maniera de compozitzie shi executzie vocala denumita bel canto* in care o pondere deosebita o are evidentzierea posibilitatzilor tehnice ale interpretzilor (prin arii de mare intindere cuprinzand vocalize* ample triluri* efecte dinamice etc.) in detrimentul constructziei dramatice. Tot in cadrul shcolii sunt stabilite criterii ferme de distinctzie intre opera seria shi opera buffa (opera „comica” definita in prima jumatate a sec. 18 prin creatzia compozitorilor G.B. Pergolesi N. Piccini G. Paisiello D. Cimarosa).

neerlandeza shcoala ~. Sub aceasta denumire este cunoscuta shcoala ce reuneshte cateva generatzii de compozitori care au creat stilul polifonic* al sec. 1516 realizand o extraordinara sinteza a tuturor cuceririlor limbajului muzical european de pana atunci. In majoritatea lor de origine flamanda compozitorii n. au invatzat temeinic cantul shi compozitzia in maitrise* pe langa marile catedrale din Reims Tournai Anvers Cambrai Liége (orashe dezvoltate shi din punct de vedere economic). SHiau insushit un meshteshug inegalabil care apoi lau difuzat in intreaga Europa imbogatzindul in contactul cu celelalte culturi (it. fr. germ. sp. engl.). Multzi au plecat din TZarile de Jos shi fie sau angajat temporar la curtzile princiare din marile orashe europ. (in special cele it.) fie sau stabilit definitiv in alte tzari stimuland aici dezvoltarea unor shcoli natzionale. O mare parte din aceshti compozitori sau dovedit adevaratzi umanishti ai Renashterii* cu preocupari multiple: muzicieni poetzi matematicieni astronomi. Unul dintre primii reprezentantzi ai n. poate fi considerat Johannes Ciconia (13351411) nascut la Liége shi mort la Padova care a realizat o prima sinteza intre stilul Ars Nova* fr. shi it. In secolul 15 se stabilesc stranse legaturi cu cultura fr. legaturi facilitate de vecinatatea teritoriala shi apoi de stapanirea burgunda asupra Flandrei. Astfel cei mai de seama muzicieni din prima jumatate a veacului activeaza la curtea burgunda: Gilles Binchois (14001460) shi Guillaume Dufay (14001474). Ei cultiva in continuare genurile laice balade (I) rondeau* preluate din Ars Nova dar le aduc innoiri: forma* merge spre simplificare se accentueaza latura melodica renuntzanduse la complicatziile ritmice. Dufay personalitate internatzionala (a stat mult in Italia shi Frantza) a contribuit in mod esentzial la evolutzia motetului* shi misei*. El paraseshte politextualitatea in motete (optand pentru lb. lat.) shi renuntza treptat la izoritmie (2). Sub influentza stilului polif. englez (Dunstable) prefera adesea mersurile consonante* in tertze* shi sexte* (fauxbourdon*). Tinzand spre unificarea materialului muzical al misei foloseshte un singur cantus firmus* pentru toate partzile; vechile melodii gregoriene* sunt tratate din ce in ce mai liber schimbandushi caracterul in diversele sectziuni. Creshte amploarea sonora caci Dufay incetatzeneshte misa pe 4 voci acordand atentzie in special tenorului (3) shi sopranului (3). Misa devine acum un amplu ciclu de variatziuni pe o tema* data intensificanduse shi procedeul imitatziei*. O alta generatzie apartzinand celei de a doua jumatatzi a sec. 15 numara printre cei mai importantzi creatori pe Ockeghem (14301495) Obrecht (14501505) shi Josquin Desprez (14501521). Cu ei n. atinge momentele sale de culminatzie. Se perfectzioneaza shi se diversifica la maximum procedeele contrapunctice* [se fac imitatzii la toate intervalele* se folosesc cu virtuozitatzi combinatzii de augmentari* diminuari* recurentze* ale temei se compun canoane (4) gigantice pe un nr. impresionat de voci (2)]. Rolul vocilor in polif. este acum egal. Preluand opera de emancipare a muzicii religioase de la Dufay se compun din ce in ce mai des mise pe teme laice de larga circulatzie (L’homme armé) misa parodie sau chiar mise fara cantus firmus (Ockeghem) dovada a manifestarii tot mai evidente a personalitatzii compozitorului in spiritul idealurilor renascentiste. Ridicata cel mai sus in rang printre genurile epocii misa devine asha cum sa spus „simfonia sec. 15”. Din aceeashi generatzie se disting prin maiestria shi echilibrul polif. Pierre de la Rue care a activat la curtzile burgunda sp. k shi la cea a Margaretei de Austria contribuind la formarea shcolilor din tzarile germ. Cu Josquin Desprez se incheie perioada „de aur” a polif. vocale shi acea etapa care a mai fost supranumita francoflamanda. Centrele neerlandeze vor continua insa sa iradieze viatza muzicala a Europei inca un sec. prin prezentza stimulatoare shi creatoare a neerlandezilor integratzi in mediul artistic al diferitelor tzari k pedagogi interpretzi compozitori. Ii vom intalni in Italia pe Adrian Villaert (14851562 Venetzia) Jacques Arcadelt (15051560 Florentza Roma) Philippe Verdelot (m. c. 1560 Venetzia Florentza) Cipriano de Rore (15161565 Venetzia Ferrara Parma) Jacques Buus (m. 1565 Venetzia) Giaches de Wert (15351596 Mantua) Jachet de Berchem (m. 1580 Ferrara) Giovanni (Jean de) Macque (15501614 Napoli); la Praga pe Philippe de Monte (15211603) Jakob Regnart (15401599) Jakob van Kerle (1531/21591) in Germania shi Danemarca pe Adrian Petit Coclico (15001563). Jakob Clement non Papa (15101556) Thomas Crequillon (m. 1557) Nikolaus Gombert (m. 1560) shi Jean Richaford (m. 1548) au activat mai mult in TZarile de Jos. Jan Pieterszoon Sweelinck (15621621) clavecist shi organist de mare prestigiu care in ciuda celebritatzii a trait aproape toata viatza la Amsterdam a fost dascalul a numeroshi organishti din Suedia Germania Polonia Anglia. Cel mai mare neerlandez al acestei perioade ramane insa Orlando de Lassus (15321594) unul din cei mai de seama muzicieni ai tuturor timpurilor. Nascut in Hainaut (Flandra) a activat in toate marile centre muzicale europ. adaptanduse cu ushurintza stilurilor de chanson* villanella* madrigal* motet misa. In creatzia lui au fuzionat inalta shtiintza contrapunctica neerlandeza shi noul suflu al expresivitatzii melodicoritmice determinate de poezia vremii. A intruchipat la un stadiu superior idealurile renascentiste.

Notre Dame shcoala de la ~ V. Ars Antiqua.

romana shcoala ~ 1. Etapa culminanta in istoria polifoniei* vocale constituita prin activitatea desfashurata la Roma in sec. 16 de un numar de compozitori italieni (intre care se detasheaza venetzienii Francesco d’Ana shi Constanzo Festa) shi reprezentata de stralucita creatzie a lui Giovanni Pierluigi da Palestrina. SHcoala polif. romana asimileaza pe de o parte cuceririle tehnicii contrapunctice* ale shcolii neerlandeze* shi pe de alta parte scriitura omofonpolifonica specifica shcolii venetziene* shi tendintza spre o linie melodica bine conturata plastica proprie muzicii it. in general. Creatzia lui Palestrina cuprinde 93 de misse* (pentru 48 voci) 139 motete* lamentatzii* imnuri (1) litanii 2 volume de madrigale* religioase shi mai multe madrigale laice shi cantece polif. Stilul contrapunctic palestrian se evidentziaza prin tendintza spre echilibru care domina toate planurile discursului muzical [melodia* ritmul* armonia (III 1) sistemul modal]. Astfel atat in alcatuirea liniei melodice cat shi in constructzia ritmica functzioneaza legi de compensatzie; planul vertical realizeaza acorduri* consonante* disonantzele* fiind tratate cu precautzie; modurile (I 3) utilizate sunt cele diatonice* admise in muzica bis. catolice (cu predilectzie modurile ionic mixolidic doric frigic eolic). Palestrina cultiva intens scriitura imitativa* frazele* cu dimensiuni reduse; fixeaza formule cadentziale [v. cadentza (1)] bazate pe relatzia V (acord major) I cu intarzieri* tipice element important in cristalizarea ulterioara a functziunilor* determinante ale tonalitatzii (1). In tratarea textului literar se urmareshte reliefarea valorii sale expresive. Legile de compozitzie (2) fixate prin creatzia lui Palestrina guverneaza multa vreme polif. voc. 2. SHcoala muzicala constituita in sec. 17 importanta pentru dezvoltarea operei* caracterizata prin predilectzia pentru somptuozitate varietate prin creshterea ponderii acordate corului* shi prin introducerea in textul muzical a ariei* k element de sciziune in cadrul desfashurarii recitar cantando (v. camerata florentina). Reprezentantzi ai shcolii romane de opera sunt S. Landi M. Rossi M. Marazzoli sh.a.

Solesmes shcoala de la ~ important centru de cercetari muzicologice constituit in cadrul manastirii Ordinul Benedictinilor din Solesmes (mica localitate din apropierea orashului fr. Le Mans) a carei activitate desfashurata in a doua jumatate a sec. 19 shi inceputul sec. 20 are drept scop restaurarea cantului gregorian* in forma sa originara. In randurile primei generatzii de calugari care abordeaza studiul comparat al manuscriselor datand din sec. 910 se distinge Dom Joseph Pothier care alcatuieshte intre anii 1860 shi 1868 o prima copie a Gradualului (2) gregorian shi editeaza in continuare un insemnat numar de culegeri de texte literarmuzicale necesare oficierii slujbelor bis. cat. (ex. Liber Gradualis in 1883; Imnarul in 1885; Liber Antifonarius in 1891 etc.). Dom Pothier publica in 1880 studiul de referintza intitulat Les Mélodies grégoriennes d’apres la tradition in care determina reguli pentru citirea shi interpretarea vechilor neume (v. notatzie (III)) releva faptul k ritmul „liber” propriu cantus planus*ului (numit in ev. med. ritm al prozei) este subordonat textului literar fara a cuprinde unitatzi fixe de durata* shi fondeaza o noua disciplina muzicologica: paleografia muzicala. A doua etapa in activitatea shcolii este marcata de editarea incepand cu 1888 a publicatziei La Paléographie musicale sub conducerea lui Don André Mocquereau (unul dintre primii elevi ai lui Dom Josepg Pothier) publicatzie ce urmarea atat reproducerea prin fototipie a celor mai caracteristice manuscrise vechi cat shi prezentarea metodei de descifrare a textelor publicate shi comunicarea rezultatelor obtzinute de benedictini. Mocquereau elaboreaza o teorie proprie asupra ritmului cantilenei* greg. bazata pe studiul atent al accentului* lb. lat. shi al consecintzelor acestuia in plan muzical (in: Études sur l’accent tonique latin et la psalmodie grégorienne; Du rôle et de la place de l’accent tonique latin dans le rhythme grégorien etc.). Incununarea eforturilor depuse de muzicologii din S. este reprezentata de publicarea unei editio vaticana a celor mai importante texte din serviciul bis. cat. restaurate intro maniera care se doreshte conforma izvoarelor autentice. In pofida criticilor aduse de cercetatorii moderni rezultatelor la care a ajuns shcoala din S. meritul ei consta in sustzinerea unei actziuni ample de investigare shtiintzifica a textelor greg. elaborate in ev. med. timpuriu de stabilire a unei concordantze intre scrierea neumatica shi cea contemporana de relevare a existentzei ritmului liber anterior celui masurat de reliefare a semnificatziei artistice a cantus planusului.

venetziana shcoala ~ 1. Mishcare componistica localizata in Venetzia shi cuprinzand intregul sec. 16 cu un rol deosebit in afirmarea shi dezvoltarea muzicii instrumentale k shi in imbogatzirea scriiturii polifonice vocale. La constituirea shcolii contribuie mai multzi factori: a) organizarea activitatzii muzicale in cadrul catedralei San Marco care dispunea de doua orgi* un cor* divizat in jurul celor doua orgi iar de la sfarshitul sec. 16 de permisiunea utilizarii in serviciul religios a celorlalte instr. b) rolul deosebit acordat grupurilor mari de instrumentishti in cadrul manifestarilor artistice publice c) infiintzarea la inceputul sec. 16 a editurii muzicale Petrucci shi tiparirea unor numeroase culegeri shi tabulaturi* destinate executziei cu orice fel de instr. (con ogni sorte di stromenti) shi d) stabilirea la Venetzia in 1527 a lui A. Willaert compozitor de origine flamanda organist conducator de cor la San Marco shi profesor al muzicienilor reprezentativi ai shcolii (teoreticianul V. Zarlino compozitorii C. da Rore C. Feta A. Gabrieli Cl. Merulo). A. Willaert cultiva scriitura antifonica* opunand cele doua coruri ale catedralei San Marco shi obtzinand efecte contrastante dinamice* shi timbrale*; pe acelashi principiu al opozitziei shi suprapunerii de planuri contrastante dinamic shi timbral* Willaert creeaza lucrari pentru ansambluri vocalinstr. mari. Una din principalele sale realizari este elaborarea scriiturii pentru mai multe coruri cori spezzati. Elevii lui Willaert continua shi dezvolta scriitura antifonica* utilizando shi in lucrarile instr. urmaresc diferentzierea unor planuri coloristice in cadrul polif. contribuind la fixarea genurilor instr. independente shi la largirea hotarelor expresiei muzicale. 2. Gruparea componistica a carei activitate desfashurata in sec. 17 contribuie la cristalizarea stilului concertant* a speciei instr. denumita concerto groso* (B. Marcello A. Vivaldi) shi a concertului cu solist (T. Albinoni A. Vivaldi). 3. SHcoala muzicala constituita in sec. 17 in jurul compozitorului Cl. Monteverdi (maestru de capela la San Marco intre anii 1613 shi 1643 creator al stilului concitato autor al desavarshirii procesului de substituire a scriiturii polif. prin monodia* acompaniata) caracterizata prin: a) dezvoltarea expresiei dramatice (Fr. Cavalli) shi a cursivitatzii melodice (A. Cesti) b) operarea unei distinctzii nete intre aria chiusa („aria inchisa” diferita de aria da capo) shi recitativ* c) predilectzia pentru virtuozitatea vocala d) introducerea interludiilor instr. shi e) diminuarea rolului detzinut de cor.

vieneza shcoala ~ A. In sec. 18 compozitorii vienezi G. Chr. Wagenseil M.G. Monn K. Ditters von Dittersdorf Fr.A. Hoffmeister sh.a. contribuie la edificarea bazelor clasicismului* muzical pe multiple planuri: a) dezvoltarea muzicii instr. shi orch.; b) substituirea in muzica orch. a scriiturii contrapunctice* de tip baroc* prin monodia acompaniata; c) conturarea formei de sonata* simultan in muzica de camera* shi in lucrarile de orch.; d) alcatuirea ciclului (I 2) simf. cvadripartit; e) prefigurarea speciei cvartetului (2) de coarde in lucrarile intitulate Divertimenti Kassation Serenade; f) evolutzia scriiturii vocale de la normele contrapunctului palestrian la conceptzia preponderent omofona* clasica (v. sinfonie sonata). B. In a doua jumatate a sec. 18 shi prima parte a sec. 19 Viena este centrul desfashurarii etapei clasice a muzicii culte europ. etapa cunoscuta sub denumirea de clasicism vienez. Compozitorii v. sunt Joseph Haydn Wolfgang Amadeus Mozart shi Ludwig van Beethoven. Muzica lor se caracterizeaza printrun inalt grad de organizare a fiecarui element al discursului sonor cu respectarea cerintzelor estetice transmise prin traditzie ceea ce confera un echilibru ales lucrarilor lor. Functzionalismul* tonal guverneaza cu severitate atat legile armoniei (III 1) cat shi desfashurarile melodice. Sintaxele (1) muzicale cultivate cu predilectzie sunt omofonia shi monodia* acompaniata. Criteriul tonal se afla shi la baza alcatuirii formelor* a delimitarii sectziunilor acestora constructziile muzicale clasice sprijininduse pe doua tipuri de structuri: a) structuri constante tonal (teme) shi b) structuri instabile tonal (sectziuni de tranzitzie procese dezvoltatoare). In aceasta perioada se cristalizeaza urmatoarele forme: forma de lied* (cu variantele menuet* sau scherzo*) forma de rondo* shi forma de sonata. Aceasta din urma este constructzia cea mai specifica clasicismului muzical prezenta atat in muzica de camera* cat shi in muzica pentru orch. shi contaminand structurile formale mentzionate anterior. Compozitorii clasici fixeaza tiparul simfoniei al cvartetului (2) de coarde al sonatei instr. precum shi tiparul clasic al concertului* instr. V. reprezinta un moment de culme in istoria muzicii europ. C. („Noua shcoala vieneza”) Grupul celor trei compozitori Arnold Schönberg Alban Berg shi Anton Webern care activeaza la Viena in prima jumatate a sec. 20 shi ale caror realizari in domeniul esteticii muzicale shi al organizarii limbajului muzical au avut o influentza deosebita asupra gandirii muzicale a sec. nostru. Principiile shi tehnicile de compozitzie (2) datorate noii sh.v. sunt urmatoarele: 1) expresionismul* muzical; 2) dodecafonismul*; 3) serialismul*; punctualismul*; 4) tehnica vocala intitulata Sprechgesang*. Prin creatzia k shi prin lucrarile lor teoretice Schönberg Berg shi Webern introduc in circuitul ideilor muzicologice doua judecatzi fundamentale: 1. teoria tonalitatzii (1) reprezinta o perioada istorica delimitata in evolutzia muzicii culte europ. shi 2) abolirea unui sistem de organizare a materialului sonor trebuie sa fie succedata de instituirea unui alt ansamblu de legi de organizare a vocabularului shi a formelor muzicale.

CASA SHCOALELOR institutzie pendinte de Ministerul Instructziunii infiintzata in 1896 pentru construirea de shcoli primare shi dotarea lor. In anul shcolar 1909/1910 au luat fiintza Biblioteca shi Muzeul C.SH. primul muzeu pedagogic din Romania. Editura C.SH. fundata in 1908 a scos „Biblioteca pentru popularizarea shtiintzei” cu concursul lui G. TZitzeica I. Simionescu Iuliu Moisil dr. C. Istrati sh.a. shi „Biblioteca pentru popor” condusa de M. Sadoveanu cu colaborarea lui G. Coshbuc G. PopaLisseanu Gh. Dima sh.a. C.SH. a functzionat pina in 1948.

NON SCHOLAE SED VITAE DISCIMUS (lat.) nu invatzam pentru shcoala ci pentru viatza Seneca „Epistulae ad Lucillium” 106. Instruirea nu este un scop in sine. Ea are in vedere pregatirea omului pentru viatza sociala.

NOTREDAME shcoala de la ~ nume dat ansamblului de compozitori care intre 1160 shi 1270 au ilustrat dominantza Parisului in domeniul polifoniei shi al liricii latine cantate. Reprezentantzi: Leonin shi Perotin. Repertoriu: organa conduit motete etc.

shcoala fetelor expr. (adol. glum.) liceu pedagogic.