Solesmes shcoala de la ~ important centru de cercetari muzicologice constituit in cadrul manastirii Ordinul Benedictinilor din Solesmes (mica localitate din apropierea orashului fr. Le Mans) a carei activitate desfashurata in a doua jumatate a sec. 19 shi inceputul sec. 20 are drept scop restaurarea cantului gregorian* in forma sa originara. In randurile primei generatzii de calugari care abordeaza studiul comparat al manuscriselor datand din sec. 910 se distinge Dom Joseph Pothier care alcatuieshte intre anii 1860 shi 1868 o prima copie a Gradualului (2) gregorian shi editeaza in continuare un insemnat numar de culegeri de texte literarmuzicale necesare oficierii slujbelor bis. cat. (ex. Liber Gradualis in 1883; Imnarul in 1885; Liber Antifonarius in 1891 etc.). Dom Pothier publica in 1880 studiul de referintza intitulat Les Mélodies grégoriennes d’apres la tradition in care determina reguli pentru citirea shi interpretarea vechilor neume (v. notatzie (III)) releva faptul k ritmul „liber” propriu cantus planus*ului (numit in ev. med. ritm al prozei) este subordonat textului literar fara a cuprinde unitatzi fixe de durata* shi fondeaza o noua disciplina muzicologica: paleografia muzicala. A doua etapa in activitatea shcolii este marcata de editarea incepand cu 1888 a publicatziei La Paléographie musicale sub conducerea lui Don André Mocquereau (unul dintre primii elevi ai lui Dom Josepg Pothier) publicatzie ce urmarea atat reproducerea prin fototipie a celor mai caracteristice manuscrise vechi cat shi prezentarea metodei de descifrare a textelor publicate shi comunicarea rezultatelor obtzinute de benedictini. Mocquereau elaboreaza o teorie proprie asupra ritmului cantilenei* greg. bazata pe studiul atent al accentului* lb. lat. shi al consecintzelor acestuia in plan muzical (in: Études sur l’accent tonique latin et la psalmodie grégorienne; Du rôle et de la place de l’accent tonique latin dans le rhythme grégorien etc.). Incununarea eforturilor depuse de muzicologii din S. este reprezentata de publicarea unei editio vaticana a celor mai importante texte din serviciul bis. cat. restaurate intro maniera care se doreshte conforma izvoarelor autentice. In pofida criticilor aduse de cercetatorii moderni rezultatelor la care a ajuns shcoala din S. meritul ei consta in sustzinerea unei actziuni ample de investigare shtiintzifica a textelor greg. elaborate in ev. med. timpuriu de stabilire a unei concordantze intre scrierea neumatica shi cea contemporana de relevare a existentzei ritmului liber anterior celui masurat de reliefare a semnificatziei artistice a cantus planusului.