vieneza shcoala ~ A. In sec. 18 compozitorii vienezi G. Chr. Wagenseil M.G. Monn K. Ditters von Dittersdorf Fr.A. Hoffmeister sh.a. contribuie la edificarea bazelor clasicismului* muzical pe multiple planuri: a) dezvoltarea muzicii instr. shi orch.; b) substituirea in muzica orch. a scriiturii contrapunctice* de tip baroc* prin monodia acompaniata; c) conturarea formei de sonata* simultan in muzica de camera* shi in lucrarile de orch.; d) alcatuirea ciclului (I 2) simf. cvadripartit; e) prefigurarea speciei cvartetului (2) de coarde in lucrarile intitulate Divertimenti Kassation Serenade; f) evolutzia scriiturii vocale de la normele contrapunctului palestrian la conceptzia preponderent omofona* clasica (v. sinfonie sonata). B. In a doua jumatate a sec. 18 shi prima parte a sec. 19 Viena este centrul desfashurarii etapei clasice a muzicii culte europ. etapa cunoscuta sub denumirea de clasicism vienez. Compozitorii v. sunt Joseph Haydn Wolfgang Amadeus Mozart shi Ludwig van Beethoven. Muzica lor se caracterizeaza printrun inalt grad de organizare a fiecarui element al discursului sonor cu respectarea cerintzelor estetice transmise prin traditzie ceea ce confera un echilibru ales lucrarilor lor. Functzionalismul* tonal guverneaza cu severitate atat legile armoniei (III 1) cat shi desfashurarile melodice. Sintaxele (1) muzicale cultivate cu predilectzie sunt omofonia shi monodia* acompaniata. Criteriul tonal se afla shi la baza alcatuirii formelor* a delimitarii sectziunilor acestora constructziile muzicale clasice sprijininduse pe doua tipuri de structuri: a) structuri constante tonal (teme) shi b) structuri instabile tonal (sectziuni de tranzitzie procese dezvoltatoare). In aceasta perioada se cristalizeaza urmatoarele forme: forma de lied* (cu variantele menuet* sau scherzo*) forma de rondo* shi forma de sonata. Aceasta din urma este constructzia cea mai specifica clasicismului muzical prezenta atat in muzica de camera* cat shi in muzica pentru orch. shi contaminand structurile formale mentzionate anterior. Compozitorii clasici fixeaza tiparul simfoniei al cvartetului (2) de coarde al sonatei instr. precum shi tiparul clasic al concertului* instr. V. reprezinta un moment de culme in istoria muzicii europ. C. („Noua shcoala vieneza”) Grupul celor trei compozitori Arnold Schönberg Alban Berg shi Anton Webern care activeaza la Viena in prima jumatate a sec. 20 shi ale caror realizari in domeniul esteticii muzicale shi al organizarii limbajului muzical au avut o influentza deosebita asupra gandirii muzicale a sec. nostru. Principiile shi tehnicile de compozitzie (2) datorate noii sh.v. sunt urmatoarele: 1) expresionismul* muzical; 2) dodecafonismul*; 3) serialismul*; punctualismul*; 4) tehnica vocala intitulata Sprechgesang*. Prin creatzia k shi prin lucrarile lor teoretice Schönberg Berg shi Webern introduc in circuitul ideilor muzicologice doua judecatzi fundamentale: 1. teoria tonalitatzii (1) reprezinta o perioada istorica delimitata in evolutzia muzicii culte europ. shi 2) abolirea unui sistem de organizare a materialului sonor trebuie sa fie succedata de instituirea unui alt ansamblu de legi de organizare a vocabularului shi a formelor muzicale.