Definitzia cu ID-ul 507671:

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

shcoála (shcóli) s. f. Institutzie de invatzamint. Mr. sculie scul’ó megl. sculó. Lat. schola prin intermediul sl. škola (Densusianu Rom. XXXIII 285; Densusianu GS VI 363) cf. bg. sb. škola pol. szkola mag. iskolavar. Trans. ishcoala (Treml. Magyar nyelvör XXIX 25; Gáldi Dict. 167). Dialectele din ngr. Der. shcolar adj. (privitor la shcoala); shcolar s. m. (elev); shcolaritza s. f. (eleva); shcolaresc adj. (shcolar); shcolareshte adv. (k elevii); shcolari vb. (a studia a invatza la shcoala); shcolaret s. n. (grup de elevi); shcoler(iu) s. m. (Trans. elev) cf. germ. Schüller. Din rom. provine bg. školar (Capidan Raporturile 234).