neerlandeza shcoala ~. Sub aceasta denumire este cunoscuta shcoala ce reuneshte cateva generatzii de compozitori care au creat stilul polifonic* al sec. 1516 realizand o extraordinara sinteza a tuturor cuceririlor limbajului muzical european de pana atunci. In majoritatea lor de origine flamanda compozitorii n. au invatzat temeinic cantul shi compozitzia in maitrise* pe langa marile catedrale din Reims Tournai Anvers Cambrai Liége (orashe dezvoltate shi din punct de vedere economic). SHiau insushit un meshteshug inegalabil care apoi lau difuzat in intreaga Europa imbogatzindul in contactul cu celelalte culturi (it. fr. germ. sp. engl.). Multzi au plecat din TZarile de Jos shi fie sau angajat temporar la curtzile princiare din marile orashe europ. (in special cele it.) fie sau stabilit definitiv in alte tzari stimuland aici dezvoltarea unor shcoli natzionale. O mare parte din aceshti compozitori sau dovedit adevaratzi umanishti ai Renashterii* cu preocupari multiple: muzicieni poetzi matematicieni astronomi. Unul dintre primii reprezentantzi ai n. poate fi considerat Johannes Ciconia (13351411) nascut la Liége shi mort la Padova care a realizat o prima sinteza intre stilul Ars Nova* fr. shi it. In secolul 15 se stabilesc stranse legaturi cu cultura fr. legaturi facilitate de vecinatatea teritoriala shi apoi de stapanirea burgunda asupra Flandrei. Astfel cei mai de seama muzicieni din prima jumatate a veacului activeaza la curtea burgunda: Gilles Binchois (14001460) shi Guillaume Dufay (14001474). Ei cultiva in continuare genurile laice balade (I) rondeau* preluate din Ars Nova dar le aduc innoiri: forma* merge spre simplificare se accentueaza latura melodica renuntzanduse la complicatziile ritmice. Dufay personalitate internatzionala (a stat mult in Italia shi Frantza) a contribuit in mod esentzial la evolutzia motetului* shi misei*. El paraseshte politextualitatea in motete (optand pentru lb. lat.) shi renuntza treptat la izoritmie (2). Sub influentza stilului polif. englez (Dunstable) prefera adesea mersurile consonante* in tertze* shi sexte* (fauxbourdon*). Tinzand spre unificarea materialului muzical al misei foloseshte un singur cantus firmus* pentru toate partzile; vechile melodii gregoriene* sunt tratate din ce in ce mai liber schimbandushi caracterul in diversele sectziuni. Creshte amploarea sonora caci Dufay incetatzeneshte misa pe 4 voci acordand atentzie in special tenorului (3) shi sopranului (3). Misa devine acum un amplu ciclu de variatziuni pe o tema* data intensificanduse shi procedeul imitatziei*. O alta generatzie apartzinand celei de a doua jumatatzi a sec. 15 numara printre cei mai importantzi creatori pe Ockeghem (14301495) Obrecht (14501505) shi Josquin Desprez (14501521). Cu ei n. atinge momentele sale de culminatzie. Se perfectzioneaza shi se diversifica la maximum procedeele contrapunctice* [se fac imitatzii la toate intervalele* se folosesc cu virtuozitatzi combinatzii de augmentari* diminuari* recurentze* ale temei se compun canoane (4) gigantice pe un nr. impresionat de voci (2)]. Rolul vocilor in polif. este acum egal. Preluand opera de emancipare a muzicii religioase de la Dufay se compun din ce in ce mai des mise pe teme laice de larga circulatzie (L’homme armé) misa parodie sau chiar mise fara cantus firmus (Ockeghem) dovada a manifestarii tot mai evidente a personalitatzii compozitorului in spiritul idealurilor renascentiste. Ridicata cel mai sus in rang printre genurile epocii misa devine asha cum sa spus „simfonia sec. 15”. Din aceeashi generatzie se disting prin maiestria shi echilibrul polif. Pierre de la Rue care a activat la curtzile burgunda sp. k shi la cea a Margaretei de Austria contribuind la formarea shcolilor din tzarile germ. Cu Josquin Desprez se incheie perioada „de aur” a polif. vocale shi acea etapa care a mai fost supranumita francoflamanda. Centrele neerlandeze vor continua insa sa iradieze viatza muzicala a Europei inca un sec. prin prezentza stimulatoare shi creatoare a neerlandezilor integratzi in mediul artistic al diferitelor tzari k pedagogi interpretzi compozitori. Ii vom intalni in Italia pe Adrian Villaert (14851562 Venetzia) Jacques Arcadelt (15051560 Florentza Roma) Philippe Verdelot (m. c. 1560 Venetzia Florentza) Cipriano de Rore (15161565 Venetzia Ferrara Parma) Jacques Buus (m. 1565 Venetzia) Giaches de Wert (15351596 Mantua) Jachet de Berchem (m. 1580 Ferrara) Giovanni (Jean de) Macque (15501614 Napoli); la Praga pe Philippe de Monte (15211603) Jakob Regnart (15401599) Jakob van Kerle (1531/21591) in Germania shi Danemarca pe Adrian Petit Coclico (15001563). Jakob Clement non Papa (15101556) Thomas Crequillon (m. 1557) Nikolaus Gombert (m. 1560) shi Jean Richaford (m. 1548) au activat mai mult in TZarile de Jos. Jan Pieterszoon Sweelinck (15621621) clavecist shi organist de mare prestigiu care in ciuda celebritatzii a trait aproape toata viatza la Amsterdam a fost dascalul a numeroshi organishti din Suedia Germania Polonia Anglia. Cel mai mare neerlandez al acestei perioade ramane insa Orlando de Lassus (15321594) unul din cei mai de seama muzicieni ai tuturor timpurilor. Nascut in Hainaut (Flandra) a activat in toate marile centre muzicale europ. adaptanduse cu ushurintza stilurilor de chanson* villanella* madrigal* motet misa. In creatzia lui au fuzionat inalta shtiintza contrapunctica neerlandeza shi noul suflu al expresivitatzii melodicoritmice determinate de poezia vremii. A intruchipat la un stadiu superior idealurile renascentiste.