romana shcoala ~ 1. Etapa culminanta in istoria polifoniei* vocale constituita prin activitatea desfashurata la Roma in sec. 16 de un numar de compozitori italieni (intre care se detasheaza venetzienii Francesco d’Ana shi Constanzo Festa) shi reprezentata de stralucita creatzie a lui Giovanni Pierluigi da Palestrina. SHcoala polif. romana asimileaza pe de o parte cuceririle tehnicii contrapunctice* ale shcolii neerlandeze* shi pe de alta parte scriitura omofonpolifonica specifica shcolii venetziene* shi tendintza spre o linie melodica bine conturata plastica proprie muzicii it. in general. Creatzia lui Palestrina cuprinde 93 de misse* (pentru 48 voci) 139 motete* lamentatzii* imnuri (1) litanii 2 volume de madrigale* religioase shi mai multe madrigale laice shi cantece polif. Stilul contrapunctic palestrian se evidentziaza prin tendintza spre echilibru care domina toate planurile discursului muzical [melodia* ritmul* armonia (III 1) sistemul modal]. Astfel atat in alcatuirea liniei melodice cat shi in constructzia ritmica functzioneaza legi de compensatzie; planul vertical realizeaza acorduri* consonante* disonantzele* fiind tratate cu precautzie; modurile (I 3) utilizate sunt cele diatonice* admise in muzica bis. catolice (cu predilectzie modurile ionic mixolidic doric frigic eolic). Palestrina cultiva intens scriitura imitativa* frazele* cu dimensiuni reduse; fixeaza formule cadentziale [v. cadentza (1)] bazate pe relatzia V (acord major) I cu intarzieri* tipice element important in cristalizarea ulterioara a functziunilor* determinante ale tonalitatzii (1). In tratarea textului literar se urmareshte reliefarea valorii sale expresive. Legile de compozitzie (2) fixate prin creatzia lui Palestrina guverneaza multa vreme polif. voc. 2. SHcoala muzicala constituita in sec. 17 importanta pentru dezvoltarea operei* caracterizata prin predilectzia pentru somptuozitate varietate prin creshterea ponderii acordate corului* shi prin introducerea in textul muzical a ariei* k element de sciziune in cadrul desfashurarii recitar cantando (v. camerata florentina). Reprezentantzi ai shcolii romane de opera sunt S. Landi M. Rossi M. Marazzoli sh.a.