SERVÍCIU servicii s. n. 1. Actziunea faptul de a servi de a sluji; forma de munca prestata in folosul sau in interesul cuiva. ◊ Expr. A fi (sau a se pune) in serviciul cuiva (sau a ceva) = a sluji a servi unei persoane sau unui scop unei idei etc. ♦ (In constructzie cu verbele „a face” „a aduce”) Fapta actziune care serveshte avantajeaza pe cineva; indatorire obligatzie. ◊ Expr. A face un prost (sau un rau) serviciu cuiva = a face cuiva (fara voie) un rau. ♦ Scara de serviciu = scara secundara intrun imobil (pentru acces la dependintze). 2. Ocupatzie care o are cineva in calitate de angajat; slujba. ♦ Indatorire care revine cuiva in calitate de angajat; indeplinirea acestei indatoriri. ◊ Serviciu militar = stagiu la care sunt obligatzi prin lege cetatzenii unui stat pentru a se instrui din punct de vedere militar in randurile fortzelor armate. Serviciu comandat = insarcinare atributzie misiune speciala incredintzata cuiva spre executare. Serviciu divin (sau religios) = cultul divinitatzii exprimat prin cuvinte shi gesturi ritualice. ◊ Expr. (Despre angajatzi ostashi elevi) (A fi) de serviciu = (a fi) in tura de lucru la locul de munca; de garda. A intra in serviciu = a deveni salariat. ♦ Functzie. Serviciu de casier. 3. Subdiviziune fara personalitate juridica a unei intreprinderi sau institutzii; p. ext. colectivul de munca corespunzator. 4. Grup de obiecte care alcatuiesc un tot cu destinatzie speciala. Serviciu de cafea. 5. Multzime ordonata in timp a regimurilor succesive ale unui sistem tehnic. 6. (Sport) Punere in joc a mingii. Din fr. service lat. servitium.

serviciu sn [At: AR (1829) 132¹/13 / V: servici (inv) ~is ~itz ~itzion^[1] ~itziu (reg) sarvici (ivr) ~rbitziu ~itzie sf / Pl: ~i shi (inv) ~ri (ivr) ~ie ~ice / E: fr service lat servitium] 1 Activitate limitata la un anumit orar care o desfashoara cineva k angajat intro institutzie intreprindere la o persoana particulara etc. in schimbul unui salariu unei retributzii etc. Si: slujba (rar) servit¹ (5). 2 Indatorire care revine cuiva care presteaza un serviciu (1) Si: sarcina misiune (rar) servit¹ (6). 3 Loc domeniu etc. in care se desfashoara o astfel de activitate Si: post² (1) (irg) tistie tistuire (inv) cin huzmet mansup poslushanie (2) (reg) servit¹ (7) breasla. 4 (Is) ~ comandat Misiune speciala incredintzata cuiva spre indeplinire. 5 (Inv; ila) In ~ie Actual (1). 67 (Iljv) De ~ (Care se afla) in tura de lucru la serviciu (1). 89 (Ial) (Care se afla) in folosintza curenta efectiva (shi zilnica) a unei intreprinderi a unei institutzii etc. 1011 (Ial) Care se refera la serviciu (12). 12 (Is) Om (sau femeie) de ~ Persoana angajata retribuita pentru a efectua diverse munci de curatzenie de intretzinere gospodareasca etc. intrun local public intro institutzie etc. Si: (rar) servitor (2) (reg) servitoreasa (2) slujitor. 13 (Is) Scara de ~ Scara secundara intrun imobil de obicei pentru acces la dependintze. 14 (Is) Poarta (sau usha) de ~ Poarta (secundara) a unei intreprinderi fabrici etc. prin care de obicei trec vehiculele transportand diverse materiale marfuri etc. 15 (Is) Camera de ~ Camera intrun imobil (sau intro institutzie) in care locuieshte un servitor (sau destinata persoanelor angajate pentru muncile de curatzenie de intretzinere etc.). 16 (Spc; lpl) Munci care trebuia sa le efectueze un iobag in folosul feudalului. 17 (SHis ~ militar sau inv servitzie militareasca) Obligatzie prevazuta de lege pentru cetatzenii (de sex masculin ai) unui stat de a se instrui din punct de vedere militar in cadrul fortzelor armate. 18 (Pgn) Oficiu. 19 (Ivr; if servitzie) Functzie. 20 Activitate desfashurata in cadrul unor intreprinderi institutzii unitatzi comerciale turistice etc. (in scopul servirii populatziei). 21 (Spc) Servire a musafirilor sau a clientzilor la masa (de catre servitori chelneri etc.). 22 (De obicei cu determinari) Ramura domeniu etc. in care se desfashoara o activitate utila in vederea satisfacerii unor nevoi sociale (nematerializate in produse). 23 Institutzie apartzinand unei ramuri unui domeniu unui sector de activitate. 24 Subdiviziune administrativa (fara personalitate juridica) intro institutzie intreprindere etc. 25 (Pex) Colectivul de munca al unui serviciu (24). 26 Loc in care ishi desfashoara activitatea un serviciu (24) (shi colectivul lui). 27 Ansamblu de activitatzi care se desfashoara in cadrul unui serviciu (24). 28 (Adesea construit cu verbele „a face” „a aduce”) Fapta actziune activitate facuta in folosul in interesul cuiva sau a ceva. 29 Folos adus cuiva. 30 Rol util indeplinit de cineva sau de ceva Si: (inv) priintza (3). 31 (Ilpp) In ~l cuiva (sau a ceva) La dispozitzia cuiva (sau a ceva). 32 (Ial) Pentru a sustzine pe cineva (sau ceva). 33 (Ie) A face un prost (sau rau) ~ cuiva A face cuiva (fara voie) un rau. 34 (Reg) Insarcinare data unei persoane de a indeplini o actziune in folosul cuiva Si: comision. 35 (Adesea determinat prin „divin” „religios” etc.) Indeplinire solemna de catre un preot a ritualurilor prevazute in canoanele bisericeshti pentru anumite ocazii shi sarbatori religioase Si: ceremonie oficiu slujba (15). 36 Avantajul de a pune mingea in joc la unele jocuri sportive cu mingea Si: (rar) serva. 37 (Udp „de”) Grup de obiecte care alcatuiesc un tot cu destinatzie speciala.

SERVÍCIU servicii s. n. 1. Actziunea faptul de a servi de a sluji; forma de munca prestata in folosul sau in interesul cuiva. ◊ Expr. A fi (sau a se pune) in serviciul cuiva (sau a ceva) = a sluji a servi unei persoane sau unui scop unei idei etc. ♦ (In constructzie cu verbele „a face” „a aduce”) Fapta actziune care serveshte avantajeaza pe cineva; indatorire obligatzie. ◊ Expr. A face un prost (sau un rau) serviciu cuiva = a face cuiva (fara voie) un rau. ♦ Scara de serviciu = scara secundara intrun imobil (pentru acces la dependintze). 2. Ocupatzie care o are cineva in calitate de angajat; slujba. ♦ Indatorire care revine cuiva in calitate de angajat; indeplinirea acestei indatoriri. ◊ Serviciu militar = stagiu la care sunt obligatzi prin lege cetatzenii unui stat pentru a se instrui din punct de vedere militar in randurile fortzelor armate. Serviciu comandat = insarcinare atributzie misiune speciala incredintzata cuiva spre executare. Serviciu divin (sau religios) = slujba religioasa. ◊ Expr. (Despre angajatzi ostashi elevi) (A fi) de serviciu = (a fi) insarcinat cu o misiune speciala in cadrul obligatziilor profesionale. A intra in serviciu = a deveni salariat. ♦ Functzie. Serviciu de casier. 3. Subdiviziune in administratzia interna a unei institutzii intreprinderi etc. cuprinzand mai multe sectzii; p. ext. colectivul de munca corespunzator. 4. Grup de obiecte care alcatuiesc un tot cu destinatzie speciala. Serviciu de cafea. 5. Multzime ordonata in timp a regimurilor succesive ale unui sistem tehnic. 6. (Sport) Punere in joc a mingii. Din fr. service lat. servitium.^[1]

SERVÍCIU servicii s. n. 1. Actziunea de a servi; munca prestata in folosul sau in interesul cuiva. Zece ani de serviciu. A renuntza la serviciile cuiva. ◊ Expr. A fi (sau a se pune) in serviciul cuiva (sau a ceva) = a sluji a servi unei persoane sau unui scop unei idei etc. In trecerea atit de scurta fiintza noastra pieritoare a fost in serviciul unor idealuri generoase. SADOVEANU E. 24. ♦ (In constructzie cu verbele «a face» «a aduce») Fapta actziune care avantajeaza serveshte pe cineva; indatorire. Ce fericit era cind avea de facut un mic serviciu pentru Dan. VLAHUTZA O. A. III 81. Am mare nevoie sa te vaz pentru atzi cere sami faci un serviciu de adevarat prieten. CARAGIALE O. VII 331. Nicu Balcescu prin activitatea sa a facut multe servicii «Societatzii literare». GHICA S. A. 149. ◊ Expr. A face un prost (sau un rau) serviciu (cuiva) = a face (cuiva) un rau (fara voie). Mushat neinsurat il lua adesea cu el acasa il scutea de unele sarcini mai grele shii facea din prietenie cel mai rau serviciu cu putintza. GALACTION O. I 132. ♦ Scara de serviciu = scara de acces la dependintzele unui imobil. Pe aceasta salitza de unde incepe scara de serviciu a casei se afla un dulap. STANCU U.R.S.S. 44. 2. Ocupatzie indeletnicire (cu caracter organizat shi permanent) care o are cineva in calitate de salariat al statului sau al unui particular; slujba. Este pot sa spun primul meu shef... in primul meu serviciu. GALAN B. I 81. Sura mia adus vestea k tziai gasit serviciu. SAHIA N. 95. ♦ Indatorire care revine cuiva in calitatea sa de slujbash; indeplinirea executarea acestei indatoriri. Ofitzerii de la diverse depozite shi comandamente... ishi lasa shi ei serviciul. CAMIL PETRESCU U. N. 419. ◊ Serviciu comandat = insarcinare atributzie misiune speciala incredintzata cuiva spre executare. K sa plece undeva are nevoie de bilet special shi fara indoiala k acum sa dus intrun serviciu comandat. SAHIA U.R.S.S. 100. Serviciu militar v. militar. Serviciu divin (sau religios) = slujba religioasa. La cimitir serviciul religios a fost lung. C. PETRESCU C. V. 299. ◊ Expr. A intra in serviciu = a deveni slujbash. Intra in serviciu; fu pe rind subgrefier subcomisar shi subprefect. NEGRUZZI S. I 110. (A fi) de serviciu = (a fi) insarcinat cu o misiune speciala care revine (pe timp limitat shi prin rotatzie) salariatzilor unei institutzii in cadrul obligatziilor lor profesionale. Trimesese numai un ofitzer de serviciu... sa vada despre ce e vorba shi sal tzie la curent prin shtafete. CAMIL PETRESCU O. II 227. ♦ (Cu o determinare introdusa prin prep. «de» shi aratind natura slujbei) Functzie. Serviciul de casier. 3. Subdiviziune in administratzia interna a unei institutzii intreprinderi etc. cuprinzind mai multe sectzii; p. ext. colectivul de munca corespunzator. Serviciul administrativ. ▭ In afara de cele trei odai... restul este ocupat de serviciile guvernului. CAMIL PETRESCU O. II 403. 4. (De obicei cu o determinare introdusa prin prep. «de») Grup de obiecte care alcatuiesc un tot cu destinatzie speciala. Slujnica a adus serviciul de cafea pe tablaua de alama. C. PETRESCU A. 451. Cel dintii lucru carei atrase privirea in biroul lui Mirel Alcaz fu un serviciu de ceai cu paharul golit. id. C. V. 130. Pl. shi: (invechit) serviciuri (ALECSANDRI T. I 295). Varianta: (4 frantzuzism invechit) servís servisuri (KOGALNICEANU S. 94) s. n.

SERVÍCIU servicii s. n. 1. Actziunea de a servi; munca prestata in folosul sau in interesul cuiva. 2. Ocupatzie care o are cineva in calitate de salariat; slujba. 3. Subdiviziune in administratzia interna a unei institutzii intreprinderi etc. cuprinzand mai multe sectzii. 4. Grup de obiecte care alcatuiesc un tot cu destinatzie speciala. Fr. service (lat. lit. servitium).

SERVÍCIU s.n. 1. Actziunea faptul de a servi de a sluji. ♦ Slujba post functzie. ♦ A fi (sau a se pune) in serviciul cuiva (sau a ceva) = a se devota unei persoane sau unei idei unei cauze etc. 2. Sectzie administrativa a unei institutzii a unei intreprinderi etc. ♦ Personalul care incadreaza o astfel de sectzie. 3. Serviciu militar = stagiu militar. 4. Ajutor sprijin dat cuiva. ♦ A face un rau serviciu cuiva = a face cuiva (fara voie) o neplacere. ♦ Scara de serviciu = scara secundara intrun imobil. 5. Succesiunea in timp a regimurilor de functzionare ale unui sistem tehnic impreuna cu duratele lor. ♦ Ansamblu de instalatzii tehnice care concureaza la desfashurarea in bune conditzii a unei activitatzi tehnice industriale sau publice principale. 6. Totalitatea tacamurilor portzelanurilor sticlariei din aceeashi garnitura in care se serveshte mancarea la masa. 7. (In diverse sporturi) Punerea in joc a mingii. [Pron. ciu pl. i. / < fr. service it. servizio lat. servitium].

SERVÍCIU s. n. 1. Actziunea faptul de a servi; munca prestata in folosul sau in interesul cuiva. ♦ slujba post functzie. ◊ a fi (sau a se pune) in serviciul cuiva (sau a ceva) = a se devota unei persoane sau unei idei cauze etc.; state de serviciu = lista a posturilor a functziilor ocupate de un functzionar de un militar. 2. Sectzie administrativa a unei institutzii intreprinderi etc. ♦ (pl.) sector al economiei in care se desfashoara o activitate utila menita sa satisfaca anumite nevoi sociale. 3. serviciu militar = stagiu militar; serviciu comandat = misiune speciala incredintzata cuiva spre executare. 4. Ajutor sprijin dat cuiva. ♦ a face un rau serviciu cuiva = a face cuiva (fara voie) o neplacere. ♦ scara de serviciu = scara secundara intrun imobil. 5. Succesiunea in timp a regimurilor de functzionare ale unui sistem tehnic impreuna cu duratele lor. ♦ ansamblu de instalatzii tehnice care concureaza la desfashurarea in bune conditzii a unei activitatzi tehnice industriale sau publice principale. 6. Garnitura de vase de sticlarie de lenjerie de masa. 7. serviciu divin = slujba religioasa. 8. (sport) Punerea in joc a mingii. (< fr. service lat. servitium)

SERVÍCIU ~i n. 1) Munca efectuata in timpul unei activitatzi; slujba. ◊ A fi (sau a se pune) in ~ul cuiva (sau a ceva) a servi unei persoane sau unei cauze. A face cuiva un ~ a ajuta pe cineva. A face un prost (sau un rau) ~ cuiva a pricinui cuiva un rau o neplacere (neintentzionat). A intra in ~ a se angaja la lucru. (A fi) de ~ a indeplini insarcinari speciale la locul de munca. 2) Domeniu special de activitate. ~ meteorologic. ◊ ~ divin (sau religios) ceremonie rituala bisericeasca. 3) Garnitura de obiecte utilizate pentru a servi masa. ~ de ceai. ~ de cafea. [Sil. ciu] /<fr. service lat. servitium

serviciu n. 1. actziunea shi starea celui ce serveshte: a intra in serviciu; 2. cele ce sunt de facut intr’o casa; 3. mod de a servi: serviciu prost; 4. post functziunea celui ce serveshte Statul: servicii civile administrative militare; 5. stare de militar: serviciul armatei este obligatoriu pentru fiecare cetatzean dela 21 pana la 50 de ani; serviciul sanitar numar necesar de medici farmacishti shi veterinari destinat pentru serviciul spitalelor militare shi ambulantzelor; 6. Serviciul credincios medalie instituita in 1878 spre a recompensa serviciile functzionarilor; 7. organizarea lucrarilor unei administratziuni: serviciul poshtelor; 8. ajutor sprijin: a oferi cuiva serviciile sale; 9. vasele shi panza de masa: serviciu de portzelan; 10. numar de mancari servite in acelash timp: primul serviciu; 11. cult celebrat la biserica: serviciu divin.

*servíciŭ n. (fr. service d. lat. servitium. Cp. cu vitziŭ). Actziunea de a servi starea de sluga: Ion e in serviciŭ la noĭ. Munca functziune slujba: serviciŭ greŭ. Functziune post ocupatziune slujba: a gasi un serviciŭ a avea 30 de anĭ de serviciŭ. Locu unde serveshtĭ: ma duc la serviciŭ. Oficiŭ slujba: serviciŭ divin. Folos utilitate: acest lucru nu maĭ face nicĭ un serviciŭ. Totalitatea oamenilor organizatzĭ p. a aduce serviciĭ publice: serviciŭ sanitar al armateĭ (mediciĭ shi farmacishtiĭ cu soldatziĭ lor) serviciŭ poshtal municipal sh.a. Tacim de masa: un serviciŭ de portzelan de ceaĭ. Pl. Ajutor sprijin indatorirĭ: a oferi serviciile tale cuĭva a aduce serviciĭ cuĭva. Serviciu militar implinirea obligatziuniĭ de militar. A fi de serviciŭ a fi de jurna a fi de rind la implinirea unui serviciŭ carel fac maĭ multzĭ pe rind (de ex. un ofitzer la cazarma). A intra in serviciŭ a incepe un serviciŭ (o slujba). Oamenĭ de serviciŭ servitorĭ. Scara usha de serviciŭ scara usha secundara p. servitorĭ furnisorĭ sh.a. Serviciu credincios o medalie romaneasca instituita la 1878 p. aĭ recompensa pe functzionariĭ credincĭoshĭ.

sarvici sn vz serviciu

sarvici^[1] sn vz serviciu

serbitziu sn vz serviciu

servici sm vz serviciu

servis sn vz serviciu

servitz sn vz serviciu

servitzie sf vz serviciu

servitzion^[1] sn vz serviciu

servitziu sn vz serviciu

SERVÍS s. n. v. serviciu.

casétaservíciu s. f. Caseta care contzine un serviciu util in gospodarie ◊ „Trimestrul II a fost de asemenea bogat in noutatzi; intre acestea: caseteservicii de ceai garnituri complete pentru aperitive mashina de razuit legume.” I.B. 30 IV 76 p. 2 (din caseta [care contzine un] serviciu)

servíciu de politétze sint. s. ◊ „[...] in fine voi mentziona k statziile au fost dotate special pentru ashanumitele «servicii de politetze» curatzirea parbrizelor a farurilor shi stopurilor in timpul alimentarii mashinilor la pompe.” R.l. 21 V 77 p. 5 (din serviciu + de + politetze)

servíciu [ciu pron. cĭu] s. n. art. servíciul; pl. servícii art. servíciile (cii)

servíciu s. n. [ciu pron. ciu] art. servíciul; pl. servícii art. servíciile (sil. cii)

serviciu

serviciu cii.

SERVÍCIU s. 1. functzie post slujba (inv. shi reg.) poslushanie (reg.) servit (prin Mold.) breasla (inv.) cin huzmet mansup (inv. in Transilv.) tistie tisturie. (Avea un ~ modest.) 2. (MIL.) serviciu militar v. armata. 3. (BIS.) ceremonie oficiu slujba. (~ divin.) 4. (SPORT) (rar) serva. (Cine e la ~?) 5. v. domeniu. 6. (pop.) priintza (inv.) slujba. (Ia facut un real ~.) 7. v. ajutor. 8. folos. (A adus imense ~i shtiintzei.)

SERVICIU s. 1. functzie post slujba (inv. shi reg.) poslushanie (reg.) servit (prin Mold.) breasla (inv.) cin huzmet mansup (inv. in Transilv.) tistie tisturie. (Avea un ~ modest.) 2. (MIL.) serviciu militar = armata militarie stagiu (Transilv.) catanie (inv.) oshtenie soldatzie. (Ishi face ~ la artilerie.) 3. (BIS.) ceremonie oficiu slujba. (~ divin.) 4. (SPORT) (rar) serva. (Cine e la ~?) 5. domeniu resort sector. (In ~ public sau facut mari progrese.) 6. (pop.) priintza (inv.) slujba. (Ia facut un real ~.) 7. ajutor concurs oficii (pl.) sprijin. (Va ofer ~ meu.) 8. folos. (A adus imense ~ shtiintzei.)

Serviciu ≠ deserviciu

SERVICIU ansamblul masurilor shi activitatzilor desfashurate de colective constituite pentru a indeplini misiuni de asigurare tehnica a zborului. Serviciul meteorologic este destinat tzinerii la zi shi difuzarii datelor hidrometeorologice pe baza observatziilor shi masurarii elementelor meteo analiza shi publicarea acestora shi elaborarii previziunilor meteorologice. Serviciu de pista este organizat in vederea bunei desfashurari a activitatzilor pe pista de decolareaterizare shi a interventziei la timp in cazul unor incidente sau accidente aviatice. Serviciul fix aeronautic este retzeaua de comunicatzii solsol destinata schimbului de informatzii intre diferite organe de control al traficului aerian. Serviciul la start este organizat in vederea asigurarii ordinei shi a disciplinei la start asigurand buna desfashurare a activitatzii de zbor shi lansari fiind pregatita sa intervina in caz de necesitate.

a baga pe ala micu’ la serviciu expr. (adol. glum. d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.