SERVÍCIU s.n. 1. Actziunea faptul de a servi de a sluji. ♦ Slujba post functzie. ♦ A fi (sau a se pune) in serviciul cuiva (sau a ceva) = a se devota unei persoane sau unei idei unei cauze etc. 2. Sectzie administrativa a unei institutzii a unei intreprinderi etc. ♦ Personalul care incadreaza o astfel de sectzie. 3. Serviciu militar = stagiu militar. 4. Ajutor sprijin dat cuiva. ♦ A face un rau serviciu cuiva = a face cuiva (fara voie) o neplacere. ♦ Scara de serviciu = scara secundara intrun imobil. 5. Succesiunea in timp a regimurilor de functzionare ale unui sistem tehnic impreuna cu duratele lor. ♦ Ansamblu de instalatzii tehnice care concureaza la desfashurarea in bune conditzii a unei activitatzi tehnice industriale sau publice principale. 6. Totalitatea tacamurilor portzelanurilor sticlariei din aceeashi garnitura in care se serveshte mancarea la masa. 7. (In diverse sporturi) Punerea in joc a mingii. [Pron. ciu pl. i. / < fr. service it. servizio lat. servitium].