SCRIE scriu vb. III. 1. Intranz shi tranz. A reprezenta prin semne conventzionale sunetele sau cuvintele vorbirii. ◊ Expr. (Intranz.; in basme) De (sau pe) cand scria (sau refl. se scria) musca pe perete = de mult din timpuri stravechi. ♦ Tranz. impers. A se afla scris a fi scris. ◊ Expr. Ai scrie (sau ai fi scris) cuiva pe fatza (sau in obraz) = a se putea vedea pe fatza cuiva starea lui sufleteasca a se deduce ceva din expresia cuiva. ♦ Tranz. A acoperi ceva cu semne grafice sau p. gener. cu orice fel de semne de figuri. ♦ Tranz. A completa (un formular) cu textul necesar. ♦ Tranz. (Inv. shi pop.) A insemna a desena a zugravi; a contura a schitza. ◊ Expr. (Refl.) A se scrie in partea cuiva = a aduce a semana la chip cu cineva. ♦ A lasa urme a intipari a imprima. ◊ Refl. Urmele pashilor se scrisesera pe zapada. 2. Intranz. shi tranz. Ashi exprima ashi formula gandurile ideile in scris; a compune a redacta o opera (literara shtiintzifica). ♦ Tranz. A relata a descrie a povesti ceva in scris. 3.^[1] A ashterne pe hartie un text o scrisoare. ♦ Intranz. shi tranz. A trimite (cuiva) o scrisoare. ♦ Refl. recipr. Ne scriem din cand in cand. ♦ A inshtiintza a comunica ceva in scris. 4. Tranz. A insemna a nota a inregistra ceva in scris; a trece numele cuiva pe o lista intro evidentza. ♦ (Inv.) A inventaria; a catagrafia. ◊ Expr. (Pop.) A scrie ceva pe numele cuiva = ai face cuiva acte de proprietate pentru... ♦ A trece ceva in contul cuiva a pune in socoteala cuiva. 5. Tranz. shi refl. (Pop.) A (se) inscrie intro organizatzie intrun corp constituit intrun colectiv de munca. 6. Tranz. (Pop.) A prescrie a indica unui bolnav tratamentul necesar. ♦ Tranz. impers. A fi stabilit randuit (prin legi regulamente). ◊ Expr. A(i) fi scris cuiva (sau pentru cineva) = a(i) fi randuit cuiva de la nashtere a(i) fi sortit harazit (prin soarta). [Perf. s. scrisei part. scris. Var.: scri vb. IV] Lat. scribere.

scrie [At: COD. VOR. 54/18 / V: (pop) scri (irg) ~ia (Pzi: scriez) / Pzi: scriu / E: ml scribere] 1 vt (C. i. sunete litere cifre cuvinte texte etc. ale unei limbi) A reda prin anumite semne grafice conventzionale executate pe o suprafatza cu ajutorul unor instrumente (specifice). 2 vt (Ie) A ~ pe apa (sau pe nisip rar pe lumanare pe mucul lumanarii) A uita ushor. 3 vt (Iae) A nu lua in serios ceva. 4 vt (Pex; c. i. pagini sau foi de hartie caiete etc.) A acoperi (integral) cu scriere. 5 vt (Spc) A scrie (1) cu o anumita ortografie respectand anumite reguli ortografice Si: a ortografia. 6 vr (Pop) A se semna. 7 vt (Inv) A copia (1). 8 vt (Rar; c. i. formulare acte tiparite in alb etc.) A completa. 9 vt (Ivr) A tipari. 10 vt (Ivp; c. i. linii figuri imagini modele etc.) A picta (1). 11 vt (Ie) A se ~ in partea cuiva A semana² (cu cineva). 12 vt (Pop; c. i. oua) A incondeia. 13 vt A lasa urme Si: a intipari a imprima. 14 vt (Fig) A contura (2). 15 vt (Fig; c. i. traiectorii ale corpurilor in mishcare) A trasa. 16 vr (Ivr) A se intrupa. 17 vt (Pop; c. i. oameni; de obicei udp „in” sau rar „la” „se”) A inregistra. 18 vt (Irg; fig) A pune pe seama cuiva. 19 vt (Reg; c. i. sufletul) A ceda conform unei conventzii scrise² . 20 vt (Ivp; c. i. oameni de obicei cu determinari k „la oaste” inv „la steaguri” pop „la catanie” etc.) A recruta (1). 21 vt (Inv; c. i. o populatzie o colectivitate) A catagrafia (1). 22 vt (C. i. bunuri averi etc.) A inventaria. 23 vt (C. i. bunuri materiale) A inregistra pe numele cuiva. 24 vt (C. i. acte opere literare sau shtiintzifice etc.) A formula astfel incat sa poata fi citit Si: a compune a redacta. 25 vt (Pan; c. i. opere muzicale) A compune (3). 26 vt (C. i. articole opere literare etc.; udp „la”) A publica intrun periodic sau intro culegere Si: a colabora. 27 vt (Spc; c. i. scrisori mesaje etc.) A redacta pentru a expedia shi a comunica ceva cuiva. 28 vt (Spc; c. i. scrisori mesaje etc.) A expedia pentru a comunica ceva cuiva. 29 vt (C. i. veshti shtiri etc.) A inshtiintza prin scris¹ (2). 30 vt (C. i. oameni fapte evenimente etc.) A insemna prin scris¹ pe ceva in ceva undeva Si: a inregistra a inscrie a consemna a nota¹ (1) (inv) a notifica. 31 vt (C. i. oameni fapte evenimente etc.) A semnala prin scris Si: a povesti (1) a relata. 32 vta A se afla insemnat in scris¹ (2). 33 vt (Ie) A(i) fi scris (cuiva sau rar pentru cineva) Ai fi sortit (1). 34 vt A explica in scris¹ pentru a argumenta pentru a convinge pentru a dovedi mai bine un anumit fapt. 35 vrp (Ivr) A atribui un titlu in scris¹ (2). 36 vt (Inv; d. acte normative sau private) A prevedea. 37 vta (Rar) A indica. 38 vt (Reg; c. i. pedepse) A da. 39 vt (Rar; c. i. medicamente sau tratamente medicale) A prescrie (1). 40 vt (Inv; shic a ~ imprejur) A descrie (1). 41 vt (Pop; ie) A ~ (ceva) pe numele cuiva Ai face cuiva acte de proprietate. 4243 vtr (Pop) A (se) inscrie intro organizatzie intrun corp constituit intrun colectiv de munca.

SCRÍE scríu vb. III. 1. Intranz. shi tranz. A reprezenta prin semne conventzionale sunetele sau cuvintele vorbirii. ◊ Expr. (Intranz.; in basme) De (sau pe) cand scria (sau refl. se scria) musca pe perete = de mult din timpuri stravechi. ♦ Tranz. impers. A se afla scris a fi scris. ◊ Expr. Ai scrie (sau ai fi scris) cuiva pe fatza (sau in obraz) = a se putea vedea pe fatza cuiva starea lui sufleteasca a se deduce ceva din expresia cuiva. ♦ Tranz. A acoperi ceva cu semne grafice sau p. gener. cu orice fel de semne de figuri. ♦ Tranz. A completa (un formular) cu textul necesar. ♦ Tranz. (Inv. shi pop.) A insemna a desena a zugravi; a contura a schitza. ◊ Expr. (Refl.) A se scrie in partea cuiva = a aduce a semana la chip cu cineva. ♦ A lasa urme a intipari a imprima. ◊ Refl. Urmele pashilor se scrisesera pe zapada. 2. Intranz. shi tranz. Ashi exprima ashi formula gandurile ideile in scris; a compune a redacta o opera (literara shtiintzifica). ♦ Tranz. A relata a descrie a povesti ceva in scris. 3. A ashterne pe hartie un text o scrisoare. ♦ Intranz. shi tranz. A trimite (cuiva) o scrisoare. ◊ Refl. recipr. Ne scriem din cand in cand. ♦ A inshtiintza a comunica ceva in scris. 4. Tranz. A insemna a nota a inregistra ceva in scris; a trece numele cuiva pe o lista intro evidentza. ♦ (Inv.) A inventaria; a catagrafia. ◊ Expr. (Pop.) A scrie ceva pe numele cuiva = ai face cuiva acte de proprietate pentru... ♦ A trece ceva in contul cuiva a pune in socoteala cuiva. 5. Tranz. shi refl. (Pop.) A (se) inscrie intro organizatzie intrun corp constituit intrun colectiv de munca. 6. Tranz. (Pop.) A prescrie a indica unui bolnav tratamentul necesar. ♦ Tranz. impers. A fi stabilit randuit (prin legi regulamente). ◊ Expr. A(i) fi scris cuiva (sau pentru cineva) = a(i) fi randuit cuiva de la nashtere a(i) fi sortit harazit (prin soarta). [Perf. s. scrisei part. scris. Var.: scri vb. IV] Lat. scribere.

SCRÍE scriu vb. III. 1. Intranz. A reprezenta prin semne conventzionale sunetele sau cuvintele vorbirii. SHi invatza domnule k un diac. Scrie ceteshte groaznic. NEGRUZZI S. I 59. Lasa robii din robie Sai invatz la cartea scrie. SHEZ. IV 10. Co mina pe carte scrie SHi cu altami face mie Sa merg la cantzelarie Sa manvatz shi eu a scrie. JARNÍKBIRSEANU D. 26. ◊ Expr. (Formula folosita in basme) De (sau pe) cind scria (sau refl. se scria) musca pe perete = de mult din timpuri stravechi. A fost odata k niciodata... De cind se scria musca pe parete. ISPIRESCU L. 1. ◊ Tranz. (Complementul indica semnul sau cuvintul reprezentat prin el) In padure ducemash Frunza verde rumpereash Pe genuche puneoash Slova neagra scriereash. JARNÍKBIRSEANU D. 129. (Poetic) Peste cuvintele sapaten piatra Ploaia shi vintul scriu incet: uitare. BENIUC M. 127. ♦ Tranz. impers. A se afla scris. Pe pachet scria: (Scrieri a lui D. Scavinschi). NEGRUZZI S. I 209. ◊ Expr. Ai scrie (sau ai fi scris) cuiva pe fatza (sau in obraz) = a se putea vedea sau citi pe fatza cuiva. Dar ce vad? intristarea tzie scrisa pe obraz. BOLINTINEANU O. 200. ♦ Tranz. A acoperi cu semne grafice p. ext. cu orice fel de semne de figuri. Un frac fara minice abia inseilat pre care il scrie calfa pe la toate incheieturile cu creda. NEGRUZZI S. I 238. Mai trimitemi citeo carte SHi no scrie cu cerneala... O scrie cu argintzel K deacelai putzintel. JARNÍKBIRSEANU D. 117. ◊ Expr. (Popular) A scrie oua = a incondeia oua a picta oua (cu vopsea roshie shi cu flori de culori diferite). ♦ Tranz. A completa cu textul necesar. Dle Catzavencu fii bun scriei ma rog votul acestui onest cetatzean. CARAGIALE O. I 175. 2. Tranz. Fig. A trasa a contura a schitza. Deacolo au vazut valea cea larga a Siretului unde curge o apa domoala scriind cotituri intre lunci vechi. SADOVEANU N. P. 143. Poala lunga a rochiei ei de mireasa scria pe pamint valuri obosite inflorite de spuma. ANGHEL PR. 21. ◊ Refl. Zburau paseri negre pe sus shi pornea o adiere de vint dinspre departarea Dunarii; atunci se scria pe marginea orizontului o linie de purpura. SADOVEANU M. C. 35. Soarele tzi sa scrie in frunte Doi luceaferi In umerile obrazului. MARIAN I. 16. ♦ A intipari a imprima. Rotzile din fatza cu creasta lor taioasa ishi scriau adinc urma pe pamint. DUMITRIU V. L. 110. ◊ (Refl. in expr.) A se scrie in partea cuiva = a aduce a semana (la chip) cu cineva. Sa scris in partea lui bunicusau. SANDUALDEA U. P. 83. 3. Intranz. Ashi exprima ashi formula gindurile ideile in scris; (in special) a compune opere literare. Am scris shi eu. Miam zugravit anii copilariei cu obiceiurile cu putzinele bucurii shi cu lumina coltzului nostru de tzara. SADOVEANU E. 107. Tot citind a inceput shi el sa scrie. REBREANU I. 62. De ce nu voi pentru nume pentru glorie sa scriu? EMINESCU O. I 137. ◊ Tranz. (Complementul indica opera) Eminescu el insushi scrie doine shi cintece care cu greu le distingi de realizarile proprii ale poporului. BENIUC P. 20. Tu ai scris cintecul asta! Te cunoshti dupa sprinceana. HASDEU R. V. 30. Nicu Balcescu era de o modestie rara: anevoie il faceai satzi citeasca cite ceva din cele ce scria. GHICA S. A. 142. ♦ Tranz. A spune in scris a arata a relata a descrie a povesti. Iar cind alaiul sa oprit SHi Paltincrai a starostit A prins sa sune sunet viu De treasc shi trimbitzi shi de chiu. Dar ce scriu eu? Oricum sa scriu E nemplinit. COSHBUC P. I 56. Cine poate intilnirea lor so scrie. CONACHI P. 85. Binele meu din felie Nui diac sal poata scrie. JARNÍKBIRSEANU D. 176. (Impersonal) Asha scrie shi la noi in cartzi despre unii k tocmai la batrinetze au facut copii. CREANGA P. 118. Precum la carte ne scrie K e lumeanshelatoare. TEODORESCU P. P. 101. 4. Tranz. A ashterne pe hirtie un text o scrisoare. Apoi a invatzat sa scrie petitzii la tribunal la primarie in toate partzile dar zadarnic. DUMITRIU P. F. 56. Mia scris... o carte poshtala. TOPIRCEANU B. 63. Imparatul acela... a scris carte fratzinesau craiului sai trimita grabnic pe cel mai vrednic dintre nepotzi. CREANGA P. 184. ♦ Intranz. A trimite (cuiva) o scrisoare. Dupa ceoi invatza carte itzi scriu. SADOVEANU N. F. 184. Asha tocmai asha sai scrie Navodaru shi Neculai va intzelege. SANDUALDEA D. N. 221. Sami scrii mereu. IOSIF PATR: 34. ♦ Refl. reciproc. A coresponda. Ne mai scrisesem din cind in cind o vreme. SADOVEANU O. VIII 18. ♦ A comunica a inshtiintza. Parca tziam fost scris k ma gatesc sa merg in patrie. CARAGIALE O. VII 95. Iata cemi scrie fratemeu shi moshul vostru. CREANGA P. 184. Iaca cemi scrie din Bucureshti. ALECSANDRI T. 346. ◊ Intranz. Tu intra in cortul meu de scrie senatului din Cracovia despre intoarcerea noastra in Polonia. ALECSANDRI T. II 37. 5. Tranz. A insemna a nota a inregistra in scris; a trece numele cuiva pe o lista intro evidentza. Am numarat oile shi Alexa Baciul lea insemnat la rabush. Eu leam scris in condica la mine. SADOVEANU B. 59. Nu mii scrie shi mie acest stih caci ash voi sal invatz. DRAGHICI R. 62. Ma scris neamtzu pe hirtie SHi mo dus la catanie. JARNÍKBIRSEANU D. 301. ◊ Refl. Domnule majur Codau... Noi la pamint neam scrie cum nu? K dupa olecutza de ogor ne crapa maseauan gura. CAMILAR N. I 265. ◊ Expr. (Rar) A(shi) scrie (ceva) in frunte = a tzine minte a retzine. Scrien frunte cetzi spun: de azi inainte te ashteapta la toate shotiile din partea mea. ALECSANDRI T. I 191. ♦ (Invechit shi popular) A catagrafia a recenza a inventaria. Mihai Viteazul puse de scrise oastea shi gasi k era de opt mii de oameni cu treizeci shi doua de tunuri. ISPIRESCU M. V. 27. ◊ Expr. A scrie ceva pe numele cuiva = a face cuiva acte de proprietate pentru... Aici are sa vie cu Ana shi cu Vasile Baciu sai scrie toate paminturile pe numele lui. REBREANU I. 122. ♦ (Construit cu dativul) A trece in contul cuiva a pune in socoteala cuiva. Spunemi drept tziau spus vrodata popii k pacatetzi scriu Dacambratzishezi vreo fata? COSHBUC P. I 238. Ba ce zicem? unii oameni dumnezeu sa nu le scrien osinda rai de gura... scornira minciuna. RETEGANUL P. I 51. 6. Tranz. (Popular) A inscrie pe cineva intro institutzie intrun corp constituit intrun colectiv de munca. In primavara asta lau scris la oaste shi in luna lui rapciune so duce la reghimentul lui. SADOVEANU M. C. 50. Spunea co sa ma scrie da dreptul in clasa a treia. DELAVRANCEA H. TUD. 35. Dragutzu nu poarta pana K la scris neamtzu catana. HODOSH P. P. 215. ◊ Impers. Pe pruncutz lam crescut cum lam putut acum mi lau scris la oaste. RETEGANUL P. III 7. Foaie verde buruiana Vai maica ma scris catana. JARNÍKBIRSEANU D. 295. ◊ Refl. Auzind gloatele de venirea lui FatFrumos veneau droaie sa se scrie la oaste. ISPIRESCU L. 111. La 1831 cei mai multzi au incins sabia scriinduse in militzia natzionala. GHICA S. 47. (Fig.) Pentru ce sa nu aratam celor ce voiesc a se scrie printre vrednicii cetashi ai sfintului Hubert la ce punt al orizontelui vinatoresc sfintzeshte soarele putintzei. ODOBESCU S. III 48. 7. Tranz. (Popular construit cu dativul) A prescrie a indica medicamentul sau tratamentul necesar unui bolnav. ♦ Impers. A fi stabilit rinduit (prin legi regulamente). Bine dar calugarului i scrie... Cei scrie calugarului?! Lasa k shtiu eu cei scrie: o sa munceasca pentru minastire. STANOIU C. I. 17. ◊ Expr. A fi scris sau ai fi scris cuiva (rar pentru cineva) = ai fi rinduit cuiva de la nashtere sortit harazit (de soarta). Ei ce sai faci? Asha ia fost scris omului. Saracu! SADOVEANU O. VIII 188. Vai doamne vad cai scris Sa mor cum nu mai moare alt om! COSHBUC P. II 179. Ce e scris shi pentru noi Bucuroshi leom duce toate de e pace dei razboi. EMINESCU O. I 146. Varianta; scriá (DUMITRIU N. 161 PAMFILE CR. 44) vb. I.

A SCRÍE scríu 1. intranz. 1) A reprezenta grafic vorbirea. 2) A intretzine corespondentza. 3) A practica scrisul. 2. tranz. 1) (texte) A formula in scris. 2) A aduce la cunoshtintza in scris; a comunica pe cale grafica. 3) pop. A fixa in scris; a inscrie; a nota; a inregistra. ◊ A(shi) ~ ceva in frunte a tzine bine minte; a memoriza bine. Ai fi scris (cuiva) ai fi harazit de soarta; ai fi sortit. Ai fi scris (cuiva) pe fatza a vedea pe fatza cuiva starea lui sufleteasca. 4) pop. (medicamente sau tratamente) v. A PRESCRIE. /<lat. scribere

scrie v. 1. a face litere: invatza a scrie; 2. fig. a fi predestinat: ce este scris omului cata sa patza; 3. a compune: a scrie o carte; 4. a corespunde prin scris; ne scrim foarte des. [Lat. SCRIBERE; pentru sensul 2 cf. ursita].

SCRI vb. IV v. scrie.

scri v vz scrie

scria v vz scrie

SCRI vb. IV v. scrie.^[1]

SCRIÁ vb. I v. scrie.

scriŭ scris a scrie v. tr. (lat. scribo scribere a scrie ruda cu vgr. grápho; it. scrivere pv. escrire fr. écrire sp. escribir pg. escrever. D. lat. vine germ. schreiben). Fac litere figurez cugetarea pin litere facute cu condeiu cu creionu cu creta cu mashina de scris orĭ altfel (V. tiparesc): copiiĭ invatza sa scrie tu scriĭ prea plecat (facĭ literele prea plecate). Compun redactez exprim: tu scriĭ prea plecat (cu vorbe prea umilite) a scrie o carte un articul. Intrebuintzez cutare ortografie: a scrie fonetic. Adresez o scrisoare corespund: ĭam scris ĭerĭ ne scriem des. Inscriŭ insemn numele undeva (de ex. intr’o condica): m’a scris la militzie (Pop.). Descriŭ zugravesc (vechĭ). Zugravesc pictez (cp. cu rus. pisátĭ a scrie shi a picta). A fi scris fi ursit a fi destinat: ce tzie scris in frunte tzie pus. Scrie e scris zice porunceshte: asha scrie la carte asha scrie legea (fals sta saŭ sta scris dupa germ. steht!). Vechĭ scris scriptz scriseĭ scris. Munt noŭ scrim scritzĭ a scri (dupa shtim shtitzi a shti). Ban. Trans. vest. a scria (dupa a taĭa k shi a invia din a invie).

scríe (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. scriu 2 sg. scrii 1 pl. scríem 2 pl. scríetzi perf. s. 1 sg. scriséi 1 pl. scríseram; conj. prez. 3 sa scríe; imper. 2 pl. scríetzi; ger. scriínd (scriind); part. scris

scríe vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. scríu 2 sg. scrii 1 pl. scríem 2 pl. scríetzi perf. s. 1 sg. scriséi 1 pl. scríseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. scríe; imper. 2 pl. scríetzi; ger. scriínd (sil. scriind); part. scris

scrie (ind. prez. 1 pl. scriem 2 pl. scrietzi ger. scriind)

scriá (= scríe) vb. (defectiv model flexiune 520)

scriu scrii 2 scriem 1 pl. scrisei 1 aor. scris prt. scrie inf.

SCRÍE vb. 1. v. inregistra. 2. v. crea. 3. (inv.) a semna. (Ii ~ despre...) 4. v. coresponda. 5. v. colabora. 6. v. contzine. 7. v. prevedea. 8. v. arata. 9. v. expedia.

SCRÍE vb. v. contura copia da descrie desena destina edita expune harazi hotari imprima indica inventaria iscali incondeia incorpora infatzisha inregistra inrola meni orandui picta predestina prescrie prezenta publica recenza recomanda recruta reda reproduce randui scoate semna sorti tipari trasa ursi zugravi.

SCRIE vb. 1. a consemna a inregistra a inscrie a insemna a nota a trece (inv.) a notifica a semna. (~ intrun caiet cheltuielile zilnice.) 2. a alcatui a compune a crea a elabora a intocmi a realiza a redacta (inv.) a izvodi a redija a tocmi. (A ~ o opera valoroasa.) 3. (inv.) a semna. (Ii ~ despre...) 4. a coresponda. (Ishi ~ regulat.) 5. a colabora. (~ la o gazeta.) 6. a contzine a cuprinde a spune a zice. (Ce ~ aceste documente?) 7. a preciza a prevedea a specifica. (Dupa cum ~ pravila.) 8. a adresa a expedia a trimite (fig.) a mina. (Cui iai ~ scrisoarea?)

scrie vb. v. CONTURA. COPIA. DA. DESCRIE. DESENA. DESTINA. EDITA. EXPUNE. HARAZI. HOTARI. IMPRIMA. INDICA. INVENTARIA. ISCALI. INCONDEIA. INCORPORA. INFATZISHA. INREGISTRA. INROLA. MENI. ORINDUI. PICTA. PREDESTINA. PRESCRIE. PREZENTA. PUBLICA. RECENZA. RECOMANDA. RECRUTA. REDA. REPRODUCE. RINDUI. SCOATE. SEMNA. SORTI. TIPARI. TRASA. URSI. ZUGRAVI.

A scrie ≠ a shterge

SCRIERE IN SCÚRT s. v. prescurtare rezumat.

scríe (íu is) vb. 1. A ashterne pe hirtie cu ajutorul unor semne grafice cuvinte texte etc. 2. A compune. 3. A coresponda a comunica prin scrisori. 4. A desena a picta a reprezenta. 5. A inscrie a inregistra. Mr. scriu scrishu scriat scriire. Lat. scrĭbĕre (Pushcariu 1564; REW 7745; Densusianu GS II 12) cf. it. scrivere prov. cat. escriure fr. écrire sp. escribir port. escrever alb. skruan (Philippide II 654). Der. scriere s. f. (actziunea de a scrie; scris compozitzie); scriitor s. m. (persoana care scrie autor publicist diac); scriitorash s. m. (scriitor fara valoare gazetarash; caligraf grefier); scriitoricesc adj. (de scriitor literar); scriitura s. f. (scris grafie); scris adj. (redat prin scriere; predestinat fatal; desenat reprezentat; frumos dragutz); scris s. n. (faptul de a scrie; grafie porunca ordin; pl. actziuni efecte bancare); scris s. m. (barbat predestinat drept sotz logodnic mire); scrisa s. f. (destin soarta); scrisoare s. f. (scris; epistola; act document scris; inv. descriere). Cf. scriptura. Der. neol. script s. n. din lat. scriptum (sec. XIX); scriptic adj. (scris se zice despre examene) din germ. Skriptum (Candrea); scrib s. m. din fr. scribe; adscrie vb.; circumscrie vb.; descrie vb.; inscrie vb.; prescrie vb.; proscrie vb.; subscrie vb. din lat. cu adaptare la conjug lui a scrie.

SI J’ECRIS QUATRE MOTS J’EN EFFACERAI TROIS (fr.) daca scriu patru cuvinte voi shterge trei dintre ele Boileau „Satires” III 52. Vers celebru prin care se recomanda scriitorilor o mare exigentza fatza de propria creatzie.

Avant donc que d’écrire apprenez à penser (fr. „Inainte de a scrie invatza sa gindeshti”) cuvinte din Arta poetica de Boileau (cint. I vers. 150). Sensul e cit se poate de limpede. LIT.

a scrie cu picioarele expr. a scrie urat / ilizibil.

dute sami scrii! expr. (adol. iron.) lasaman pace! pleaca!

unde scrie? expr. prin care se arata refuzul cuiva de a da crezare spuselor cuiva sau de a da curs unei cereri unei somatzii etc.