SCRÍE scriu vb. III. 1. Intranz. A reprezenta prin semne conventzionale sunetele sau cuvintele vorbirii. SHi invatza domnule k un diac. Scrie ceteshte groaznic. NEGRUZZI S. I 59. Lasa robii din robie Sai invatz la cartea scrie. SHEZ. IV 10. Co mina pe carte scrie SHi cu altami face mie Sa merg la cantzelarie Sa manvatz shi eu a scrie. JARNÍKBIRSEANU D. 26. ◊ Expr. (Formula folosita in basme) De (sau pe) cind scria (sau refl. se scria) musca pe perete = de mult din timpuri stravechi. A fost odata k niciodata... De cind se scria musca pe parete. ISPIRESCU L. 1. ◊ Tranz. (Complementul indica semnul sau cuvintul reprezentat prin el) In padure ducemash Frunza verde rumpereash Pe genuche puneoash Slova neagra scriereash. JARNÍKBIRSEANU D. 129. (Poetic) Peste cuvintele sapaten piatra Ploaia shi vintul scriu incet: uitare. BENIUC M. 127. ♦ Tranz. impers. A se afla scris. Pe pachet scria: (Scrieri a lui D. Scavinschi). NEGRUZZI S. I 209. ◊ Expr. Ai scrie (sau ai fi scris) cuiva pe fatza (sau in obraz) = a se putea vedea sau citi pe fatza cuiva. Dar ce vad? intristarea tzie scrisa pe obraz. BOLINTINEANU O. 200. ♦ Tranz. A acoperi cu semne grafice p. ext. cu orice fel de semne de figuri. Un frac fara minice abia inseilat pre care il scrie calfa pe la toate incheieturile cu creda. NEGRUZZI S. I 238. Mai trimitemi citeo carte SHi no scrie cu cerneala... O scrie cu argintzel K deacelai putzintel. JARNÍKBIRSEANU D. 117. ◊ Expr. (Popular) A scrie oua = a incondeia oua a picta oua (cu vopsea roshie shi cu flori de culori diferite). ♦ Tranz. A completa cu textul necesar. Dle Catzavencu fii bun scriei ma rog votul acestui onest cetatzean. CARAGIALE O. I 175. 2. Tranz. Fig. A trasa a contura a schitza. Deacolo au vazut valea cea larga a Siretului unde curge o apa domoala scriind cotituri intre lunci vechi. SADOVEANU N. P. 143. Poala lunga a rochiei ei de mireasa scria pe pamint valuri obosite inflorite de spuma. ANGHEL PR. 21. ◊ Refl. Zburau paseri negre pe sus shi pornea o adiere de vint dinspre departarea Dunarii; atunci se scria pe marginea orizontului o linie de purpura. SADOVEANU M. C. 35. Soarele tzi sa scrie in frunte Doi luceaferi In umerile obrazului. MARIAN I. 16. ♦ A intipari a imprima. Rotzile din fatza cu creasta lor taioasa ishi scriau adinc urma pe pamint. DUMITRIU V. L. 110. ◊ (Refl. in expr.) A se scrie in partea cuiva = a aduce a semana (la chip) cu cineva. Sa scris in partea lui bunicusau. SANDUALDEA U. P. 83. 3. Intranz. Ashi exprima ashi formula gindurile ideile in scris; (in special) a compune opere literare. Am scris shi eu. Miam zugravit anii copilariei cu obiceiurile cu putzinele bucurii shi cu lumina coltzului nostru de tzara. SADOVEANU E. 107. Tot citind a inceput shi el sa scrie. REBREANU I. 62. De ce nu voi pentru nume pentru glorie sa scriu? EMINESCU O. I 137. ◊ Tranz. (Complementul indica opera) Eminescu el insushi scrie doine shi cintece care cu greu le distingi de realizarile proprii ale poporului. BENIUC P. 20. Tu ai scris cintecul asta! Te cunoshti dupa sprinceana. HASDEU R. V. 30. Nicu Balcescu era de o modestie rara: anevoie il faceai satzi citeasca cite ceva din cele ce scria. GHICA S. A. 142. ♦ Tranz. A spune in scris a arata a relata a descrie a povesti. Iar cind alaiul sa oprit SHi Paltincrai a starostit A prins sa sune sunet viu De treasc shi trimbitzi shi de chiu. Dar ce scriu eu? Oricum sa scriu E nemplinit. COSHBUC P. I 56. Cine poate intilnirea lor so scrie. CONACHI P. 85. Binele meu din felie Nui diac sal poata scrie. JARNÍKBIRSEANU D. 176. (Impersonal) Asha scrie shi la noi in cartzi despre unii k tocmai la batrinetze au facut copii. CREANGA P. 118. Precum la carte ne scrie K e lumeanshelatoare. TEODORESCU P. P. 101. 4. Tranz. A ashterne pe hirtie un text o scrisoare. Apoi a invatzat sa scrie petitzii la tribunal la primarie in toate partzile dar zadarnic. DUMITRIU P. F. 56. Mia scris... o carte poshtala. TOPIRCEANU B. 63. Imparatul acela... a scris carte fratzinesau craiului sai trimita grabnic pe cel mai vrednic dintre nepotzi. CREANGA P. 184. ♦ Intranz. A trimite (cuiva) o scrisoare. Dupa ceoi invatza carte itzi scriu. SADOVEANU N. F. 184. Asha tocmai asha sai scrie Navodaru shi Neculai va intzelege. SANDUALDEA D. N. 221. Sami scrii mereu. IOSIF PATR: 34. ♦ Refl. reciproc. A coresponda. Ne mai scrisesem din cind in cind o vreme. SADOVEANU O. VIII 18. ♦ A comunica a inshtiintza. Parca tziam fost scris k ma gatesc sa merg in patrie. CARAGIALE O. VII 95. Iata cemi scrie fratemeu shi moshul vostru. CREANGA P. 184. Iaca cemi scrie din Bucureshti. ALECSANDRI T. 346. ◊ Intranz. Tu intra in cortul meu de scrie senatului din Cracovia despre intoarcerea noastra in Polonia. ALECSANDRI T. II 37. 5. Tranz. A insemna a nota a inregistra in scris; a trece numele cuiva pe o lista intro evidentza. Am numarat oile shi Alexa Baciul lea insemnat la rabush. Eu leam scris in condica la mine. SADOVEANU B. 59. Nu mii scrie shi mie acest stih caci ash voi sal invatz. DRAGHICI R. 62. Ma scris neamtzu pe hirtie SHi mo dus la catanie. JARNÍKBIRSEANU D. 301. ◊ Refl. Domnule majur Codau... Noi la pamint neam scrie cum nu? K dupa olecutza de ogor ne crapa maseauan gura. CAMILAR N. I 265. ◊ Expr. (Rar) A(shi) scrie (ceva) in frunte = a tzine minte a retzine. Scrien frunte cetzi spun: de azi inainte te ashteapta la toate shotiile din partea mea. ALECSANDRI T. I 191. ♦ (Invechit shi popular) A catagrafia a recenza a inventaria. Mihai Viteazul puse de scrise oastea shi gasi k era de opt mii de oameni cu treizeci shi doua de tunuri. ISPIRESCU M. V. 27. ◊ Expr. A scrie ceva pe numele cuiva = a face cuiva acte de proprietate pentru... Aici are sa vie cu Ana shi cu Vasile Baciu sai scrie toate paminturile pe numele lui. REBREANU I. 122. ♦ (Construit cu dativul) A trece in contul cuiva a pune in socoteala cuiva. Spunemi drept tziau spus vrodata popii k pacatetzi scriu Dacambratzishezi vreo fata? COSHBUC P. I 238. Ba ce zicem? unii oameni dumnezeu sa nu le scrien osinda rai de gura... scornira minciuna. RETEGANUL P. I 51. 6. Tranz. (Popular) A inscrie pe cineva intro institutzie intrun corp constituit intrun colectiv de munca. In primavara asta lau scris la oaste shi in luna lui rapciune so duce la reghimentul lui. SADOVEANU M. C. 50. Spunea co sa ma scrie da dreptul in clasa a treia. DELAVRANCEA H. TUD. 35. Dragutzu nu poarta pana K la scris neamtzu catana. HODOSH P. P. 215. ◊ Impers. Pe pruncutz lam crescut cum lam putut acum mi lau scris la oaste. RETEGANUL P. III 7. Foaie verde buruiana Vai maica ma scris catana. JARNÍKBIRSEANU D. 295. ◊ Refl. Auzind gloatele de venirea lui FatFrumos veneau droaie sa se scrie la oaste. ISPIRESCU L. 111. La 1831 cei mai multzi au incins sabia scriinduse in militzia natzionala. GHICA S. 47. (Fig.) Pentru ce sa nu aratam celor ce voiesc a se scrie printre vrednicii cetashi ai sfintului Hubert la ce punt al orizontelui vinatoresc sfintzeshte soarele putintzei. ODOBESCU S. III 48. 7. Tranz. (Popular construit cu dativul) A prescrie a indica medicamentul sau tratamentul necesar unui bolnav. ♦ Impers. A fi stabilit rinduit (prin legi regulamente). Bine dar calugarului i scrie... Cei scrie calugarului?! Lasa k shtiu eu cei scrie: o sa munceasca pentru minastire. STANOIU C. I. 17. ◊ Expr. A fi scris sau ai fi scris cuiva (rar pentru cineva) = ai fi rinduit cuiva de la nashtere sortit harazit (de soarta). Ei ce sai faci? Asha ia fost scris omului. Saracu! SADOVEANU O. VIII 188. Vai doamne vad cai scris Sa mor cum nu mai moare alt om! COSHBUC P. II 179. Ce e scris shi pentru noi Bucuroshi leom duce toate de e pace dei razboi. EMINESCU O. I 146. Varianta; scriá (DUMITRIU N. 161 PAMFILE CR. 44) vb. I.