scríe (íu is) vb. 1. A ashterne pe hirtie cu ajutorul unor semne grafice cuvinte texte etc. 2. A compune. 3. A coresponda a comunica prin scrisori. 4. A desena a picta a reprezenta. 5. A inscrie a inregistra. Mr. scriu scrishu scriat scriire. Lat. scrĭbĕre (Pushcariu 1564; REW 7745; Densusianu GS II 12) cf. it. scrivere prov. cat. escriure fr. écrire sp. escribir port. escrever alb. skruan (Philippide II 654). Der. scriere s. f. (actziunea de a scrie; scris compozitzie); scriitor s. m. (persoana care scrie autor publicist diac); scriitorash s. m. (scriitor fara valoare gazetarash; caligraf grefier); scriitoricesc adj. (de scriitor literar); scriitura s. f. (scris grafie); scris adj. (redat prin scriere; predestinat fatal; desenat reprezentat; frumos dragutz); scris s. n. (faptul de a scrie; grafie porunca ordin; pl. actziuni efecte bancare); scris s. m. (barbat predestinat drept sotz logodnic mire); scrisa s. f. (destin soarta); scrisoare s. f. (scris; epistola; act document scris; inv. descriere). Cf. scriptura. Der. neol. script s. n. din lat. scriptum (sec. XIX); scriptic adj. (scris se zice despre examene) din germ. Skriptum (Candrea); scrib s. m. din fr. scribe; adscrie vb.; circumscrie vb.; descrie vb.; inscrie vb.; prescrie vb.; proscrie vb.; subscrie vb. din lat. cu adaptare la conjug lui a scrie.