SAMBATA sambete s. f. adv. 1. S. f. A shasea zi a saptamanii care urmeaza dupa vineri. ◊ Sambata Mare sau Sambata Pashtilor = sambata din ajunul duminicii Pashtilor. Sambata mortzilor (sau a moshilor) = nume dat anumitor sambete din an in care se fac slujbe de pomenire shi pomeni pentru mortzi. ◊ Expr. A purta (sau a tzine cuiva) sambetele = a dushmani a pizmui a uri pe cineva; a purta (cuiva) un gand rau a cauta sa faca rau cuiva. A se duce pe apa sambetei = a se pierde a se prapadi a se distruge. 2. Adv.: a) in sambata (1) imediat precedenta sau urmatoare. b) (Mai ales art.) intro zi de sambata (1) in timpul zilei de sambata. c) (Art.) in fiecare sambata (1). Din sl. sonbota.

sambata [At: COD. VOR². 8^r/9 / V: (inv) simbata^[1] / Pl: ~bete (inv) ~te / GD shi: (inv) ~betei (pop) ~betii / E: slv сѫбота] 1 sf Ziua a shasea a saptamanii care urmeaza dupa vineri Vz sabat. 2 sf (In traditziile populare; is) ~ mare sau ~ Pashtilor (ori Pashtelui) Sambata din ajunul duminicii Pashtilor. 3 sf (Is) ~ mortzilor (sau moshilor) Nume dat anumitor sambete din an in care se fac slujbe shi pomeni pentru mortzi. 4 sf (SHis) ~ branzei Ultima sambata dinaintea postului mare in care se lasa sec de Pashti. 5 sf (SHis) ~ parintzilor (sau placintelor) Sambata precedenta lasatului de sec in care se fac slujbe pentru mortzi. 6 sf (Is) ~ pietrii Sambata de dupa Rusalii sarbatorita pentru a feri culturile de ploaie cu piatra. 7 sf (SHis) Apa ~betei Apa despre care se crede k se afla sub pamant shi care curge spre lumea celor mortzi. 8 sf (Ie) A se duce pe apa ~tei A se pierde. 9 sf (Pop; ie) A purta (sau rar a pashte a tzine a pazi a pastra) (cuiva) ~betele A face pomana in fiecare sambata pana la 40 de zile dupa moartea cuiva. 10 sf (Pop; iae) A urmari pe cineva cu gand rau. 11 sf (Iae) A dushmani pe cineva. 12 sf (Reg; iae) A purta slujbele cuiva. 13 sf (Reg; ie) Ai lipsi cuiva o ~ sau a nu fi in toate ~betele A fi nebun. 14 sf (Ivr) Saptamana (1). 15 av In sambata imediat urmatoare sau precedenta. 16 av (SHif sambata) Intro zi de sambata. 17 av (Mai ales if sambata) In fiecare sambata.

SAMBATA sambete s. f. adv. 1. S. f. A shasea zi a saptamanii care urmeaza dupa vineri. ◊ Sambata Mare sau Sambata Pashtilor = sambata din ajunul duminicii Pashtilor. Sambata mortzilor (sau a moshilor) = nume dat anumitor sambete din an in care se fac slujbe de pomenire shi pomeni pentru mortzi. ◊ Expr. A purta (sau a tzine cuiva) sambetele = a dushmani a pizmui a uri pe cineva; a purta (cuiva) un gand rau a cauta sa faca rau cuiva. A se duce pe apa sambetei = a se pierde a se prapadi a se distruge. 2. Adv. a) In sambata (1) imediat precedenta sau urmatoare b) (Mai ales art.) Intro zi de sambata (1) in timpul zilei de sambata c) (Art.) In fiecare sambata (1). Din sl. sonbota.

SAMBATA sambete f. A shasea zi a saptamanii. * A se duce pe apa sambetei a se prapadi; a se pierde. /<lat. sambata sl. sonbota

Sambata f. 1. a shaptea zi a saptamanei: Sambata mortzilor; a purta (pune) sambetele a dori cuiva moartea: d’acel necaz shi eu dara sambetele iam pus PANN: simtzise k fratzii sai i purta sambetele ISP.; 2. fam. ceva esentzial: i lipseshte o Sambata AL.; 3. apa Sambetei care curge in iad (in opozitziune cu apa Duminecei care curge in raiu): dute pe apa Sambetei CR. [Slav. SOBOTA (din lat. SABBATUM)].

simbata^[1] sf vz sambata

SÍMBATA simbete s. f. Ziua a shasea a saptaminii care urmeaza dupa vineri. A doua zi simbata au incalecat iar shau ashteptat pe negustor. SADOVEANU B. 117. Batate baditza bata Zilele toate deodata Cele doua zile grele Carei simbatantre ele. JARNÍKBIRSEANU D. 257. Mai lunga simbata decit duminica se spune atunci cind i atirna cuiva o parte din imbracamintea de dedesubt. ◊ Simbata mare sau simbata pashtilor = simbata dinaintea duminicii pashtilor. Co veni simbata mare SHi de pui o fintrebare! JARNÍKBIRSEANU D. 378. ◊ Expr. A purta (sau a tzine) cuiva simbetele = a pizmui a uri pe cineva ai purta cuiva pica a cauta sai faca rau. De tzitzaca Leona shtiam cami poarta simbetele. SADOVEANU N. F. 129. Avea biata fata... de ce sashi poarte simbetele insashi. COSHBUC P. I 246. Zacash la inima cum era ramase scirbit pentru k nul facuse pe dinsul cirmuitor shi se hotari a purta simbetele lui Mihai. ISPIRESCU M. V. 56. A se duce pe apa simbetei = a se pierde a se prapadi. Avutul lor se va duce pe apa simbetei. SANDUALDEA U. P. 146. ♦ (Adverbial) a) Intro zi de simbata. Simbata am fost la teatru. b) (Mai ales in forma articulata) In fiecare simbata. Sa nu ne mai intilnim Numai simbata o data Dumineca ziua toata; Alte zilearareori Intruna de noua ori. JARNÍKBIRSEANU D. 62.

SAMBATA adv. In fiecare zi de sambata. /<lat. sambata sl. sonbota

Sambetele pl. com. rurale in jud. Fagarash.

símbata f. pl. ete (lat. sámbatum shi sábbatum vgr. sámbaton shi sábbaton din ebr. [In care eraŭ amindoŭa formele]; it. sábato fr. samedi [din *sámbati dies]; germ. samstag; ung. szombat. Femininu rom. se poate explica prin pl. saŭ pin anal. cu celelalte zile k shi toamna. V. sabat). A shaptea zĭ a saptaminiĭ jidaneshtĭ shi a shasea a celeĭ creshtineshtĭ. Saptamina (Ev. 1894 Luc. 18 12 la Tkt.). Simbata mortzilor Simbata din ajunu Pashtelor. A purta cuĭva Simbetele al uri aĭ dori moartea. Atzĭ lipsi o Simbata atzĭ lipsi o doaga a fi cam nebun. A te duce pe apa Simbeteĭ a te duce la ĭad draculuĭ (k dupa credintza poporuluĭ apa Simbeteĭ te duce la ĭad ĭar a Duminiciĭ la raĭ) a te perde: baniĭ s’aŭ dus pe apa Simbeteĭ.

sambata s. f. g.d. art. sambetei; pl. sambete

sambata s. f. g.d. art. sambetei; pl. sambete

sambata bete.

+sambetele adv.

*sambata adv.

Sambata Máre s. propriu f. g.d. Sambetei Mari

Sambata Máre s. pr. f.

SAMBATA s. (BIS.) 1. sambata mare = sambata Pashtilor; sambata mortzilor = sambata moshilor; sambata moshilor v. sambata mortzilor; sambata Pashtilor v. sambata mare. 2. (la mozaici) sabat.

SAMBATA s. v. saptamana.

SIMBATA s. 1. simbata mare = simbata Pashtilor; simbata mortzilor = simbata moshilor; simbata moshilor = simbata mortzilor; simbata Pashtilor = simbata mare. 2. (la mozaici) sabat.

simbata s. v. SAPTAMINA.

simbata (béte) s. f. 1. A shasea zi a saptaminii. 2. Femeie care personifica aceasta zi in mitologia populara. 3. (inv.) Saptamina. Var. inv. simbota. Lat. sambatum in loc de sabbatum (Lambrior 104; REW 7479) cf. engad. samda fr. samedi germ. Samstag. Der. din sl. sąbota (Miklosich Slaw. Elem. 48; Cihac II 325; Byhan 331; Candrea) nu este probabila (cf. Skok BL XIII 51) decit prin var. inv. cf. simbotin deoarece acelashi cuvint sl. este de origine neclara shi trebuie trimis la germ. sau mai probabil la lat. (Vasmer Gr. 195) sau poate inclus rom. caci nu exista in sl. nici un alt nume de zi influentzat de lat. Despre sambatum › *sambata (dies) cf. engad. samda cf. J. Jud Zur Geschichte der bündnerroman. Kirchensprache Chur 1919 26; Leo Fuchs Die Juden Aegyptens Viena 1924 1401; D. S. Blondheim Mélanges A. Thomas Paris 1927 35 unde se citeaza shi gr. σαμβατος σαμβαθος care ar putea shi el explica cuvintul rom. Der. simbatash s. m. (inv. evreu); simbotin (var. simbolea simbotei) s. m. (bou nascut intro simbata) din sl. sąbotinĭ; simbecioara s. f. (Banat colac de pomana in Saptamina Mare). Simbata este o zi nefasta pentru imaginatzia populara; shi femeia care o personifica este o zina rea (niciodata nu i se zice sfinta k zilei de Miercuri Vineri Duminica). De aici a purta simbetele (a uri) ai lipsi o simbata (ai lipsi ceva a nu fi in toate mintzile).

sambata sambete shi (rar) sambate s. f. Ziua a shaptea a saptamanii care urmeaza dupa vineri; ziua de odihna shi de sarbatoare la evrei shi la unii sectantzi. ♦ (Bis.) Zi inchinata in cadrul saptamanii liturgice cinstirii shi amintirii tuturor mortzilor in primul rand a sfintzilor marturisitori shi mucenici. ◊ Ziua cea dintai a sambetelor v. duminica. ♦ (Inv. rar) Saptamana. ◊ (Pop.) Sambata mare (sau a Pashtilor ori Pashtelui) = sambata din ajunul duminicii Pashtilor. ◊ Sambata mortzilor (sau a moshilor) = nume dat anumitor sambete din an in care se fac slujbe de pomenire shi pomeni pentru mortzi. ◊ Sambata branzei = ultima sambata dinaintea postului mare cand se lasa sec de Pashti. ◊ Sambata parintzilor (sau a placintelor) = sambata precedenta lasatului de sec in care se fac slujbe pentru mortzi. ◊ Sambata pietrei = sambata de dupa Rusalii care se sarbatoreshte pentru a feri culturile de ploaie cu piatra. ◊ Apa sambetei = apa care se crede k se afla sub pamant shi care curge spre lumea celor mortzi. ◊ Expr. A se duce pe apa sambetei = a se pierde a se prapadi a se distruge. ◊ A purta (cuiva) sambetele = a) a face pomana in fiecare sambata pana la 40 zile dupa moartea cuiva; b) a urmari pe cineva cu gand rau; a dushmani pe cineva. ◊ Ai lipsi (cuiva) o sambata sau a nu fi in toate sambetele = a fi nebun smintit. Din lat. sambata.

SAMBATA com. in jud. Bihor situata in depr. Holod in zona dealurilor Padurii Craiului pe raul Holod; 1.595 loc. (2005). Statzie (in satul Rogoz) shi halta de c. f. (in satul Zavoiu). Nod rutier. Satul S. apare mentzionat documentar in 1508. Bisericile de lemn Adormirea Maicii Domnului (sec. 17 cu iconostas pictat in sec. 18 de zugravul David) Buna Vestire (1769) shi Sf. Nicolae (sec. 19 cu picturi originale executate de Ioan Lapushan) in satele Copaceni Ogeshti shi Rotareshti.

SAMBATA DE SUS com. in jud. Brashov situata in depr. Fagarash la poalele N ale mtzilor Fagarash; 1.459 loc. (2005). Satul S. de S. apare mentzionat documentar la 20 ian. 1437. La 3 apr. 2003 satul S. de S. care apartzinea com. Voila a fost trecut in categoria comunelor. Centru de pielarie shi cojocarie. Aici se afla manastirea Brancoveanu de calugari initzial cu o biserica de lemn avand dublu hram Adormirea Maicii Domnului shi Izvorul Tamaduirii construita in 1657 din initziativa vornicului Preda Brancoveanu. In anii 16961707 sa construit o biserica de zid prin grija domnului Constantin Brancoveanu. Picturile murale interioare au fost executate in 1766 de zugravii Ionashcu shi Pana. Distrus cu tunurile in 1785 din ordinul Curtzii de la Viena (k represiune impotriva calugarilor care erau ostili procesului de catolicizare) ansamblul monahal a ramas parasit pana in 1928 cant mitropolitul Nicolae Balan a refacut biserica shi chiliile (19281936). In perioada cat manastirea nu a functzionat credincioshii se adunau aici in fiecare an de Izvorul Tamaduirii pentru a lua apa de la un izvor. Clopotnitza aflata la 200 m de biserica adaposteshte 5 clopote turnate la Viena. Incepand din 1986 mitropolitul Ardealului shi Feleacului Antonie Plamadeala sa ingrijit de construirea mai multor chilii a unui paraclis cu hramul Sfintzii Martiri Brancoveni a unei biblioteci shi a casei staretziei. La 21 iul. 1992 Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane la canonizat aici pe Constantin Brancoveanu pe cei 4 fii ai sai (Constantin Radu Matei shi SHtefan) shi pe sfetnicul Ianache (ginerele sau) zi inscrisa in calendarul ortodox cu numele Sfintzii Martiri Brancoveni. Manastirea Sambata (sau Brancoveanu) poseda o vasta colectzie de icoane pe sticla aici aflanduse shi renumita shcoala de pictura pe sticla condusa de Timotei Tohaneanu. La aceasta manastire are loc anual (din 1997) in data de 15 aug. Festivalul natzional de muzica religioasa corala. In satul S. de S. se afla un castel (supus in repetate randuri unor transformari) care a fost reshedintza de vara a lui Constantin Brancoveanu. In apropierea ansamblului monahal se afla Complexul turistic Sambata situat la 690 m alt.

a purta (cuiva) sambetele expr. 1. a dushmani a pizmui a uri (pe cineva). 2. a cauta sa faca rau (cuiva).

a se duce pe apa Sambetei / pe copca expr. a se distruge a se pierde.