SALBATICÍE salbaticii s. f. 1. Stare in care se afla animalele salbatice; p. ext. insushire a ceea ce este salbatic; cruzime barbarie; brutalitate; fapta de om salbatic crud brutal. ◊ Loc. adv. Cu salbaticie = fioros salbatic. 2. Stare a naturii netransformate de mana omului. 3. Loc pustiu neumblat; pustietate. 4. Izolare de lume singuratate. ♦ Timiditate sfioshenie. 5. Stare de inapoiere lipsa de civilizatzie; primitivism. ♦ Loc unde nu a patruns civilizatzia. [Var.: (pop.) salbatacíe s. f.] Salbatic + suf. ie.

salbaticie sf [At: GOLESCU C. / V: (pop) ~tacie ~tecie / Pl: ~ii / E: salbatic + ie] 1 (Rar; if salbatacie) Vegetatzie naturala spontana. 2 Stare in care se afla animalele salbatice (5) Si: (inv) salbaticiune (3) salbaticime (1). 3 Animal salbatic (5) Si: salbaticiune (1). 4 Stare a omului lipsit de indrazneala sfios temator. 5 Stare a naturii netransformate de catre om. 6 Stare a unui loc a unui tzinut nelocuit neumblat pustiu. 7 (Ccr) Loc neumblat pustiu Si: salbaticiune (5) salbaticime (3). 8 (Rar) Paleolitic. 9 (Stare de) inapoiere extrema Si: primitivism (inv) salbaticiune (6) salbaticime (7). 10 Lipsa (totala) de civilizatzie Si: primitivism salbaticiune (7) salbaticime (8). 11 Loc unde nu a patruns inca civilizatzia. 12 Atitudine (sau trasatura) a omului salbatic Si: (inv) salbaticiune (8) salbaticime (9). 13 Manifestare (actziune) lipsita de umanitate cruda brutala violenta etc Si: (inv) salbaticiune (9) salbaticime (10). 14 (Ilav) Cu ~ Fioros. 15 (Ial) Cu cruzime. 16 Act de cruzime de violentza. 17 Fel de a fi al persoanei salbatice izolate retrase. 18 (Rar) Izolare singuratate in care traieshte cineva. 19 Intensitate fortza ieshita din comun.

SALBATICÍE salbaticii s. f. 1. Stare in care se afla animalele salbatice; p. ext. insushire a ceea ce este salbatic; cruzime barbarie; brutalitate; fapta de om salbatic crud brutal. ◊ Loc. adv. Cu salbaticie = fioros salbatic. 2. Stare a naturii nelucrate netransformate de mana omului. 3. Loc pustiu neumblat; pustietate. 4. Izolare de lume singuratate. ♦ Timiditate sfioshenie. 5. Prima perioada din istoria societatzii primitive care incepe o data cu constituirea aspectului actual al omului shi cu aparitzia limbajului articulat. 6. Stare de inapoiere lipsa de civilizatzie; primitivism. ♦ Loc unde nu a patruns civilizatzia. [Var.: (pop.) salbatacíe s. f.] Salbatic + suf. ie.

SALBATICÍE salbaticii s. f. (SHi in forma salbatacie) 1. Stare in care se afla animalele salbatice; p. ext. insushirea a ceea ce este salbatic; cruzime brutalitate. In «Napasta» societatea burgheza... apare numai k un ecou... shi acest ecou suna numai a rautate shi salbatacie. GHEREA ST. CR. III 108. ◊ Loc. adv. Cu salbaticie = salbatic fioros. Nu shtiu! raspunse Aliosha shil privi cu salbatacie. SADOVEANU O. VII 38. Simtzea foamea shi frigul mushcindul cu salbatacie. id. O. VIII 155. ♦ Purtare fapta de om salbatic crud brutal. Are insa un fond... foarte potrivit pentru descrierea salbataciilor ceau insotzit distrugerea albigentzilor. GHEREA ST. CR. I 175. ♦ (Neobishnuit) Animal salbatic salbaticiune. Mergea la vinatoare shi aducea... caprioare... shi alte salbatacii bune de mincare. RETEGANUL la CADE. 2. Loc pustiu singuratic unde na patruns civilizatzia. V. pustietate paragina. Vechea ashezare de pescari dobrogeni avea biserica lucru rar in aceste salbatacii shi singuratatzi. SADOVEANU O. VIII 234. In salbaticia asta unde traiesc cind voi avea fericirea sa mai schimb vreo vorba cu astfel de oameni? BART S. M. 27. ♦ Atitudine nesociabila izolare de lume. Se facea k nu intzelege ce insemneaza salbaticia ei de a se incuia in odaie shi a fugi asha de toata lumea. VLAHUTZA O. A. III 97. 3. Prima perioada din istoria societatzii primitive care incepe o data cu constituirea aspectului actual al omului shi cu aparitzia limbajului articulat. Varianta: salbatacíe s. f.

SALBATICÍE ~i f. 1) shi fig. Comportare de om salbatic; barbarie. ◊ Cu ~ cu ferocitate. 2) Perioada a societatzii primitive. 3) Loc unde inca nu a patruns civilizatzia. [G.D. salbaticiei] /salbatic + suf. ~ie

salbaticie f. 1. starea salbatica caracterul salbaticului; 2. pustietate.

salbaticíe shi acie f. (d. salbatic). Caracteru salbatic starea omuluĭ primitiv: salbaticia unuĭ popor. Ferocitate cruzime: salbaticia Hunilor. Aspectul primitiv al naturiĭ locurĭ neschimbate de civilizatziune pustietate: farmecu salbaticiiĭ. Trans. salbatacĭune.

salbatacie sf vz salbaticie^[1] corectata

salbatecie sf vz salbaticie

salbaticíe s. f. art. salbaticía g.d. art. salbaticíei; (fapte locuri) pl. salbaticíi art. salbaticíile

salbaticíe s. f. art. salbaticía g.d. art. salbaticíei; (fapte locuri) pl. salbaticíi art. salbaticíile

salbaticie

SALBATICÍE s. 1. v. barbarie. 2. v. bestialitate. 3. v. rautate. 4. v. pustietate. 5. v. paragina.

SALBATICÍE s. v. bestie dihanie fiara jivina lighioana paleolitic salbaticiune.

salbaticie s. v. BESTIE. DIHANIE. FIARA. JIVINA. LIGHIOANA. PALEOLITIC. SALBATICIUNE.

SALBATICIE s. 1. barbarie primitivism primitivitate (inv.) barbarism salbataciune salbaticime. (Starea de ~ a unui trib.) 2. animalitate bestialitate ferocitate. (~ unui asasin.) 3. asprime barbarie brutalitate cruzime ferocitate neindurare neomenie rautate violentza vitregie (rar) nemila nemilostivire (pop.) ciinie ciinoshenie (inv. shi reg.) nasilnicie (inv.) crincenie cruzie cumpliciune cumplire grozavie neomenire raiciune salbatacime salbaticiune sirepie varvarie (fig.) duritate. (~ purtarii cuiva.) 4. pustietate pustiu (rar) salbataciune (inv.) salbatacime. (~ locurilor.) 5. paragina paraginire parasire. (Parc lasat in ~.)

Salbaticie ≠ civilizatzie