RAU REA rai rele adj. s. n. adv. I. Adj. Care are insushiri negative; lipsit de calitatzi pozitive. 1. (Adesea substantivat) Care face in mod obishnuit neplaceri altora. ◊ Expr. Poama rea sau soi rau = persoana cu deprinderi urate. Rau de mama focului = plin de rautate foarte inrait. ◊ Compuse: reavointza s. f. = purtare sau atitudine neprietenoasa ostila fatza de cineva sau de ceva; lipsa de bunavointza; reacredintza s. f. = atitudine incorecta necinstita; perfidie. (Loc. adj. shi adv.) De reacredintza = incorect necinstit rau intentzionat. ♦ Care exprima care denota rautate; care este contrar binelui. 2. Care nushi indeplineshte indatoririle morale shi sociale legate de o anumita circumstantza care nu e potrivit unui anumit lucru unei anumite situatzii; necorespunzator nepotrivit. ♦ (Despre copii) Neascultator rasfatzat razgaiat. 3. Neconform cu regulile moralei; in dezacord cu opinia publica. ♦ (Despre vorbe) Care supara care jigneshte; p. ext. urat. 4. (Despre viatza trai etc.) Nelinishtit apasator chinuit. ◊ Expr. A duce casa rea (cu cineva) = a nu se intzelege a trai prost (cu cineva). Ashi face sange rau (sau inima voie rea) = a se necaji a fi mahnit. 5. (Despre veshti) Care anuntza un necaz o suparare; neplacut. II. Adj. Care nu are calitatzile proprii destinatziei menirii rolului sau. 1. Care nu este apt (pentru ceva) care nu e corespunzator unui anumit scop unei anumite utilizari; care prezinta unele defecte unele imperfectziuni. ♦ (Fiz.; despre corpuri) Rau conducator de caldura (sau de electricitate) = prin care caldura (sau electricitatea) nu se transmite cu ushurintza sau deloc. 2. (Despre organele corpului) Care nu functzioneaza normal; bolnav; (despre functzii fiziologice) care nu se desfashoara normal. 3. (Despre imbracaminte shi incaltzaminte) Uzat rupt stricat. 4. (Despre bauturi) Neplacut la gust prost pregatit. 5. (Despre bani) Care nu are curs ieshit din circulatzie; fals. III. Adj. (Despre meseriashi artishti etc.) Neindemanatic incapabil nepriceput. IV. Adj. 1. Nesatisfacator; daunator. ◊ Expr. A lua (cuiva ceva) in nume de rau = a atribui cuiva o intentzie rauvoitoare a interpreta eronat o observatzie un sfat. 2. (Despre vreme) Urat; nefavorabil. 3. (In superstitzii) Prevestitor de rele care aduce nenorocire; nefast nenorocos. V. Adv. 1. Asha cum nu trebuie; nepotrivit greshit cu defecte. ♦ Neconform cu realitatea; inexact neprecis incorect. 2. Neplacut suparator nesatisfacator. ◊ Expr. Ai fi (sau ai merge) cuiva rau = a avea o viatza grea a trece prin momente grele; a nui prii. A sta rau = a nu avea cele necesare a fi lipsit de confort a fi sarac. Ai shedea rau (ceva) = a nu i se potrivi o haina o atitudine etc.; a fi caraghios ridicol. Ai fi (cuiva) rau sau a se simtzi rau = a fi sau a se simtzi bolnav. A i se face (sau ai veni cuiva) rau = a simtzi deodata ametzeala dureri senzatzie de greatza etc.; a leshina. Ai face (cuiva) rau = ai cauza (cuiva) neplaceri. Ai parea (cuiva) rau (de sau dupa ceva ori dupa cineva) = a regreta (ceva sau pe cineva). 3. Incomod neconfortabil. 4. Neplacut dezagreabil. 5. Neconform cu parerile cu gusturile cuiva. 6. Puternic tare; foarte. VI. S. n. 1. Ceea ce aduce nemultzumire; neplacere; pricina de nefericire; neajuns. ◊ Loc. adv. Cu parere de rau = cu regret. A rau = a nenorocire. ◊ Loc. prep. De raul (cuiva) = din cauza (rautatzii) cuiva. ◊ Expr. A vrea a dori (cuiva) raul = a dori sa i se intample cuiva lucruri neplacute. Uitatear relele! formula glumeatza prin care se ureaza cuiva noroc shi fericire. ♦ Boala suferintza. Rau de mare = stare de indispozitzie generala care se manifesta la unii calatori pe mare. Rau de munte (sau de altitudine) = stare de indispozitzie generala cauzata de rarefierea aerului de pe inaltzimi. 2. Ceea ce nu e recomandabil din punct de vedere moral. ◊ Expr. A vorbi de rau (pe cineva) = a ponegri (pe cineva). ♦ (La pl.) Pozne nebunii copilareshti. Lat. reus „acuzat vinovat”.

rau rea [At: PSALT. HUR. 74^r/11 / V: (inv) reu / S shi: relle fp / Pl: rai rele / E: ml reus „acuzat vinovat”] 1 a (ioc „bun”) Care are insushiri negative. 2 a (Ioc „bun”) Lipsit de calitatzi pozitive. 3 a (D. oameni shi firea lor) Care face (in mod obishnuit) neplaceri altora Si: (pop) ranzos. 4 a (Ila) ~ la (sau de) suflet (sau reg Ia credintza) Fara mila. 5 a (Ial) Rautacios (1). 6 a (Ila) ~ de mama focului Plin de rautate (2). 7 a (Ic) Reavointza Purtare (sau atitudine) ostila fatza de ceva sau de cineva. 8 a (Iae) Lipsa de bunavointza. 9 a (Ic) Reacredintza Atitudine necinstita. 1011 a (Iljv) De rea credintza (In mod) necinstit. 12 sm Spirit necurat. 13 sm (Ie) A da tuturor ~ilor (pe cineva) A blestema pe cineva. 14 sm (Iae) A abandona (1). 15 a Care exprima rautate (1). 16 a Gata sa produca neajunsuri. 17 a Dushmanos. 18 a Rauvoitor (2). 19 a Care este contrar binelui. 20 a Nesupus. 21 a (Ivp) Cumplit (3). 22 a (Irg; cu valoare de superlativ) Mare. 23 a Care nushi indeplineshte indatoririle morale shi sociale cerute de o anumita calitate care o detzine. 24 a (D. copii) Neascultator. 25 a (D. copii) Rasfatzat (2). 26 a Contrar regulilor moralei. 27 a In dezacord cu opinia publica. 28 a Vinovat. 2930 smf a Pacatos. 3132 smf a (Ivp) Necinstit. 3334 smf a Netrebnic. 3536 smf a (Ivp) Desfranat (45). 37 a (D. vorbe) Care jigneshte. 38 a (Pex) Necuviincios. 39 sfp Cuvinte urate jignitoare. 40 sfp Calomnii. 41 a (D. viatza trai etc.) Greu de suportat. 42 a (D. viatza trai etc.) Cu lipsuri. 43 a (D. viatza trai etc.) Nelinishtit. 44 a (Ie) A duce casa rea (cu cineva) A trai prost shi in neintzelegere (cu cineva). 45 a (D. sentimente stari sufleteshti) Care produc suferintza. 46 a Intristat. 47 a (Ie) A(shi) face sange ~ (sau inima voie rea) A (se) necaji. 48 a (D. veshti) Care anuntza un necaz. 49 a (D. veshti) Neplacut. 5051 sm a (Eveniment) care produce neplacere. 52 a Care nu are calitatzile proprii destinatziei sale. 53 a Care nu este apt (pentru ceva). 54 a Care nu e corespunzator unui anumit scop Si: nepotrivit. 55 a Care prezinta unele imperfectziuni. 56 a (Fiz; d. corpuri; is) ~ conducator de caldura (sau de electricitate) Prin care caldura (sau electricitatea) nu se transmite Cf izolator. 57 a (Reg; d. vaci; is) Rea de lapte Stearpa (27). 58 a (Irg; d. animale) Slab. 59 a (Irg; d. animale) Cu defecte corporale. 60 a (D. drumuri terenuri) Pe care se circula greu. 61 a (D. organe sau partzi ale lor) Care nu functzioneaza normal Si: bolnav (2). 62 a (D. functziuni fiziologice) Care nu se desfashoara normal. 63 a (D. fiintze; ie) ~ la auz (vaz etc.) Care nu aude (vede etc.) bine. 64 a (Ie) ~ de frig (de caldura) Sensibil la frig (la caldura). 65 a (D. vite cai; ie) Rea (sau rar rau) de musca Care sufera din pricina mushtelor. 66 a (D. persoane; iae) Care nushi poate infrana instinctele sexuale. 67 a (Ie) ~ de paguba Se spune despre o persoana care se necajeshte foarte mult cand sufera o paguba. 68 a (D. boli rani) Greu de vindecat. 69 a (D. imbracaminte shi incaltzaminte) Uzat. 70 a (Pex; d. imbracaminte shi incaltzaminte) De purtare. 71 a (D. materiale produse etc.) De proasta calitate. 72 a (D. materiale produse etc.) Inferior. 73 a (Ie) Poama rea sau soi ~ Persoana cu deprinderi urate. 74 a (D. plante) Salbatic. 75 a (D. plante) Nealtoit. 76 a (D. mancaruri shi bauturi) Neplacut la gust. 77 a (D. mancaruri shi bauturi) Prost pregatit. 78 a (D. mancaruri shi bauturi; pex) Statut. 79 a (D. miros gust) Neplacut. 80 a (D. ciuperci) Necomestibil. 81 a (D. apa) Care nu e buna de baut. 82 a Nereushit. 83 a (D. bani) Fals (5). 84 a (D. bani) Ieshit din circulatzie. 85 a (D. persoane mai ales despre meseriashi artishti etc.) Neindemanatic. 86 a (Ila) ~ de lucru (sau de mana) Caruia nui place sa munceasca Si: lenesh. 87 a Nesatisfacator. 88 a Daunator (2). 89 a Neconform cu realitatea Si: inexact. 90 a (D. vreme fenomene atmosferice anotimpuri) Urat (friguros ploios etc.). 91 a (D. vreme fenomene atmosferice anotimpuri) Nefavorabil. 92 a (D. ani) Neprielnic. 93 a (D. ani) Sarac (in recolte). 94 a Nerentabil. 95 a Prevestitor de rele. 96 a Nefast. 97 a (Ie) (A fi) ~ de... (A fi) neprielnic. 98 a (Ie) E ~ de moarte (sau de boala) Constituie pericol de moarte (sau de boala). 99 a (Ie) A fi ~ de (sau la) ochi sau a avea ochi rai A deochea (1). 100 a (D. soarta ursita) Potrivnic. 101 av (ioc „bine”; exprima o apreciere care pune in evidentza caracterul negativ al unei actziuni sau stari adesea in concurentza cu „prost”) Contra dorintzelor sau intereselor cuiva. 102 av Suparator. 103 av (Ie) Ai fi (sau ai merge) (cuiva) ~ A avea o viatza grea. 104 av (Iae) A trece prin momente grele. 105 av (Iae) A nui prii. 106 av (Ie) A sta (sau a se gasi) ~ A nu avea cele necesare traiului. 107 av (Iae) A fi lipsit de confort. 108 av A sta (sau a se gasi) ~ de... (sau cu...) A fi in criza de ceva. 109 av (Ie) Ai fi (cuiva) (sau a se simtzi ~) A fi (sau a se simtzi) bolnav. 110 a (Ie) A i se face (sau ai veni) (cuiva) ~ A simtzi deodata ametzeala dureri senzatzie de greatza etc. 111 a (Iae) A leshina. 112 av (D. un bolnav) A fi A fi in stare grava. 113 av (Ie) A se simtzi ~ A incerca un sentiment neplacut de apasare de stinghereala. 114 av (Ie) Ai parea (cuiva) ~ (de sau dupa...) A regreta (ceva sau pe cineva). 115 av (Reg; ie) A fi ~ de A fi criza de... 116 av (Ie) A calca ~ A umbla fara nici un rezultat. 117 av (Trs; ie) A umba ~ A face o afacere proasta ieshind in dezavantaj. 118 av In imprejurari defavorabile. 119 av Neplacut (pentru auz miros etc). 120 av (D. haine podoabe etc. 121 av (Ie) Ai shedea (sau ai sta ai veni) ~ A nu i se potrivi. 122 av (Iae) A fi caraghios. 123 av (D. atitudini; iae) A fi ridicol. 124 av (Fam; ie) A nu fi ~ A avea o infatzishare placuta. 125 av Neconfortabil. 126 av In mod dezagreabil. 127 av Cu dushmanie. 128 av (Inv) Cu cruzime. 129 av (In legatura cu verbe ale vorbirii) Calomnios. 130 av Asha cum nu trebuie (sa fie facut ceva). 131 av (Mun; ie) A umbla A avea o purtare imorala. 132 av Cu defecte (3). 133 av Neconform cu realitatea Si: incorect inexact. 134 av (in legatura cu verbe ale perceptziei ale distingerii etc.) Neclar. 135 av (Cu sens intaritor) Tare foarte. 136 av (Inv) In numar mare. 137 av (Reg; in comparatzii) Cum trebuie. 138 sn (Ioc „bine”; rnpl) Ceea ce aduce nemultzumire. 139 sn (Ioc „bine”; mpl) Neplacere. 140 sn (Ioc „bine”; mpl) Pricina de nefericire. 141 sn (Ioc „bine”; mpl) Nenorocire. 142 sn (Inv; ilav) De ~ Suparator. 143 sn (Ilav) Cu parere de ~ Cu regret. 144 av (Ilav) A ~ A nenorocire. 145 sn (Ie) A vrea (sau a voi a dori inv a cugeta a cere) (cuiva) ~l (sau ivp ~) A dori sa i se intample cuiva lucruri neplacute. 146 sn (Ie) A avea ~ (pe cineva) A dushmani (1). 147 sn (Ie) A vorbi (sau rar a grai a povesti) (pe cineva) de ~ A barfi pe cineva. 148 sn (Iae) A calomnia. 149 sn (Ie) A tzine (de) ~ pe cineva A face pe cineva raspunzator. 150 sn (Iae) A fi suparat pe cineva. 151 sn (Irg; ie) A tzine (pe cineva sau ceva) de ~ A retzine de la ceva. 152 sn (Ie) A baga (pe cineva) la ~ A provoca cuiva necazuri. 153 sn (Ie) A lasa (pe cineva) ~lui A parasi pe cineva aflat intro situatzie dificila. 154 sn (ie) E de ~ Se zice pentru a preveni pe cineva in urmarile neplacute ale unei actziuni. 155 sn (Ie) Atata ~ Exclamatzie care arata nepasarea cuiva fatza de o situatzie neplacuta. 156 sn (ie) Uitatear relele! Formula glumeatza prin care se ureza cuiva noroc shi fericire. 157 sn (Comparat k un adjectiv; ie) Din ~ in mai ~ Dintro nenorocire in alta. 158 sn Paguba. 159 sfsa (Reg) Primejdie. 160 sn Boala (1). 161 sn (Pex) Suferintza fizica. 162 sn (Is) ~ de mare Stare de indispozitzie generala care se manifesta la unii calatori pe mare. 163 sn (Is) ~ de munte (sau de altitudine ori de inaltzime) Stare de indispozitzie generala cauzata de rarefierea aerului de pe inaltzimi. 164 sn (Ie) Ai face (cuiva) ~ A produce cuiva o senzatzie neplacuta. 165 sn Ceea ce nu e recomandabil din punct de vedere moral. 166 sn (Pex) Fapta urata. 167 sn (Mpl) Pacat. 168 sn (Mpl) Viciu. 169 sn (Ie) A vorbi (pe cineva) de ~ A ponegri (pe cineva). 170 sn (Ie) A lua (cuiva ceva) in nume de ~ A atribui cuiva o intentzie rauvoitoare. 171 sn (Iae) A interpreta eronat o observatzie. 172 sn (Lpl) Pozne copilareshti. 173 sn Rautate (1). 174 sn (ilpp) De (rar pentru) ~l (cuiva) Din cauza rautatzii cuiva.

RAU REA rai rele adj. s. n. adv. I. Adj. Care are insushiri negative; lipsit de calitatzi pozitive. 1. (Adesea substantivat) Care face in mod obishnuit neplaceri altora. ◊ Expr. Poama rea sau soi rau = persoana cu deprinderi urate. Rau de mama focului = plin de rautate foarte inrait. ◊ Compuse: reavointza s. f. = purtare sau atitudine neprietenoasa ostila fatza de cineva sau de ceva; lipsa de bunavointza; reacredintza (scris shi reacredintza) s. f. = atitudine incorecta necinstita; perfidie. (Loc. adj. shi adv.) De reacredintza = incorect necinstit rau intentzionat. ♦ Care exprima care denota rautate; care este contrar binelui. 2. Care nushi indeplineshte indatoririle morale shi sociale legate de o anumita circumstantza care nu e potrivit unui anumit lucru unei anumite situatzii; necorespunzator nepotrivit. ♦ (Despre copii) Neascultator rasfatzat razgaiat. 3. Neconform cu regulile moralei; in dezacord cu opinia publica. ♦ (Despre vorbe) Care supara care jigneshte; p. ext. urat. 4. (Despre viatza trai etc.) Nelinishtit apasator chinuit. ◊ Expr. A duce casa rea (cu cineva) = a nu se intzelege a trai prost (cu cineva). Ashi face sange rau (sau inima voie rea) = a se necaji a fi mahnit. 5. (Despre veshti) Care anuntza un necaz o suparare; neplacut. II. Adj. Care nu are calitatzile proprii destinatziei menirii rolului sau. 1. Care nu este apt (pentru ceva) care nu e corespunzator unui anumit scop unei anumite intrebuintzari; care prezinta unele defecte unele imperfectziuni. ♦ (Fiz.; despre corpuri) Rau conducator de caldura (sau de electricitate) = prin care caldura (sau electricitatea) nu se transmite cu ushurintza sau deloc. 2. (Despre organele corpului) Care nu functzioneaza normal; bolnav; (despre functzii fiziologice) care nu se desfashoara normal. 3. (Despre imbracaminte shi incaltzaminte) Uzat rupt stricat. 4. (Despre bauturi) Neplacut la gust prost pregatit. 5. (Despre bani) Care nu are curs ieshit din circulatzie; fals. III. Adj. (Despre meseriashi artishti etc.) Neindemanatic incapabil nepriceput. IV. Adj. 1. Nesatisfacator; daunator. ◊ Expr. A lua (cuiva ceva) in nume de rau = a atribui cuiva o intentzie rauvoitoare a interpreta eronat o observatzie un sfat. 2. (Despre vreme) Urat; nefavorabil. 3. (In superstitzii) Prevestitor de rele; nefast nenorocos. V. Adv. 1. Asha cum nu trebuie; nepotrivit greshit cu defecte. ♦ Neconform cu realitatea; inexact neprecis incorect. 2. Neplacut suparator nesatisfacator. ◊ Expr. Ai fi (sau ai merge) cuiva rau = a avea o viatza grea a trece prin momente grele; a nui prii. A sta rau = a nu avea cele necesare a fi lipsit de confort a fi sarac. Ai shedea rau (ceva) = a nu i se potrivi o haina o atitudine etc.; a fi caraghios ridicol. Ai fi (cuiva) rau sau a se simtzi rau = a fi sau a se simtzi bolnav. A i se face (sau ai veni cuiva) rau = a simtzi deodata ametzeala dureri senzatzie de greatza etc.; a leshina. Ai face (cuiva) rau = ai cauza (cuiva) neplaceri. Ai parea (cuiva) rau (de sau dupa ceva ori dupa cineva) = a regreta (ceva sau pe cineva). 3. Incomod neconfortabil. 4. Neplacut dezagreabil. 5. Neconform cu parerile cu gusturile cuiva. 6. Puternic tare; foarte. VI. S. n. 1. Ceea ce aduce nemultzumire; neplacere; pricina de nefericire; neajuns. ◊ Loc. adv. Cu parere de rau = cu regret. A rau = a nenorocire. ◊ Loc. prep. De raul (cuiva) = din cauza (rautatzii) cuiva. ◊ Expr. A vrea a dori (cuiva) raul = a dori sa i se intample cuiva lucruri neplacute. Uitatear relele! formula glumeatza prin care se ureaza cuiva noroc shi fericire. ♦ Boala suferintza. ◊ Rau de mare = stare de indispozitzie generala care se manifesta la unii calatori pe mare. Rau de munte (sau de altitudine) = stare de indispozitzie generala cauzata de rarefierea aerului de pe inaltzimi. 2. Ceea ce nu e recomandabil din punct de vedere moral. ◊ Expr. A vorbi de rau (pe cineva) = a ponegri (pe cineva). ♦ (La pl.) Pozne nebunii copilareshti. Lat. reus „acuzat” „vinovat”.

RAU¹ adv. (In opozitzie cu bine; exprima o apreciere care pune in evidentza caracterul negativ al unei actziuni sau stari; adesea in concurentza cu prost) 1. Cum nu trebuie (sa fie facut ceva) cum nu se cade; nepotrivit greshit cu defecte. Rau faci Vasile k nu te sfieshti. REBREANU I. 26. SHtii k nu mai invatzat rau? CREANGA P. 39. Ma dusei pe sat in jos Sami aleg dragutz frumos... Amar de alesul meu Cum miam ales eu de rau! JARNÍKBIRSEANU D. 180. ◊ Expr. Ce e bine nu e rau v. bine¹ (II 4). Binerau v. bine¹ (II 1). ◊ (Adesea determinind participii) Ploaia cadea marunta pe stradele nepavate... ce trec prin noianul de case mici shi rau zidite. EMINESCU N. 33. O casa rau mobilata ale carei fereshti dau peste riu. BOLINTINEANU O. 197. ♦ (In legatura cu verbele cunoashterii ale vorbirii exprima apreciere de ordin intelectual) Neconform cu realitatea cu adevarul; inexact neprecis incorect. V. slab. A vedea rau. A auzi rau. A intzelege rau. A vorbi rau o limba straina. 2. (Adesea in constructzie cu «a fi») Neplacut suparator contra dorintzei cuiva nefavorabil nesatisfacator. E rau cind anuntreg tzie post SHi masa cind tzien drum. COSHBUC P. I 229. De tea invatzat cineva rau tzia priit. CREANGA P. 88. Rau e cind ai a face tot cu oameni care se tem shi de umbra lor. id. ib. 233. Dai mai rau doamne atunci Cindutzi dai boii pe junci. JARNÍKBIRSEANU D. 386. (E) rau cu rau dar mai rau fara rau (= nu e bine asha cum e dar cautind sa indreptam lucrurile sar putea sa dam peste un necaz shi mai mare). ◊ (Urmat sau precedat de determinari introduse prin prep. «de») De tinei rau. EMINESCU N. 14. K de nu mii asculta va fi rau de pielea ta. ALECSANDRI T. I 83. ◊ Expr. Ai fi (sau ai merge) cuiva rau = a) a avea o viatza grea a trece prin momente grele a o duce greu; a nui prii. Sa vii sa slujeshti la poarta mea caci nu tzia fi rau. CREANGA P. 304. Mai k rau mia mers astazi. id. ib. 46; b) a fi (sau a se simtzi) bolnav. Miera rau... CARAGIALE P. 38. A ajunge rau v. ajunge (5). A sta rau = a nu avea cele necesare a nu avea bani a fi sarac. Ai shedea rau (ceva) = a nu i se potrivi (ceva); a fi caraghios. A fi rau (sau prost) dispus v. dispus. A arata rau v. arata (5). A i se face (sau ai veni cuiva) rau = a simtzi deodata ametzeala dureri senzatzie de greatza etc. Ai face (cuiva) rau = ai cauza (cuiva) neplaceri suferintze ai aduce vatamare a nui prii. Ai parea (cuiva) rau (de sau dupa ceva ori dupa cineva) = a regreta (ceva sau pe cineva). Teribil de rau mia parut k trebuit sa plec. BARANGA I. 160. Ce rau imi pare k nam sai pot povesti nimic. SAHIA N. 25. [Boierului] nui paru asha de rau dupa Jvan. CREANGA P. 307. A se avea (sau a trai) rau cu cineva v. avea (I 8). 3. Incomod neconfortabil. Aici e rau de dormit. 4. (Fiind vorba despre senzatzii) Neplacut dezagreabil. Miroase rau. ◊ (In compunere cu un adjectiv verbal) Floare raumirositoare. 5. (Intrebuintzat pentru a dezaproba ceva uneori eliptic) Neconform cu parerile cu gusturile cuiva. Nimicuri... ei! shi cea facut Destul de rau a fost. COSHBUC P. I 229. 6. (Cu sens intaritor mai ales in legatura cu verbe care exprima actziuni vatamatoare) Foarte tare. Nu se imbata insa niciodata rau. REBREANU I. 49. Ash! Fata racnea mai rau. CARAGIALE S. N. 57. Rau sa stricat inima lui Mogorogea. CREANGA A. 103. Zace mierla rau beteaga. JARNÍKBIRSEANU D. 10. ◊ Expr. Cum e mai rau = foarte rau cum nu se poate mai rau. Nici de treaba nushi mai cauta nici mincarea nu se prindea de dinsul nici somnul nul fura era cum e mai rau. CREANGA P. 166.

RAU¹ adv. (in opozitzie cu bine) 1) Contrar regulilor morale; asha cum nu se cuvine; aiurea. ◊ A se pune ~ cu cineva a intra in conflict cu cineva. A sta ~ a o duce greu. Ai merge (cuiva) ~ a nu avea noroc; a avea o viatza grea. (E) ~ cu ~ dar mai ~ (e) fara ~ nu este tocmai bine asha cum este dar poate fi shi mai grav daca vei pierde shi ceea ce ai. Ai fi (cuiva) ~ (sau a se simtzi ~) a) a duce o viatza grea; b) a se simtzi bolnav. Ai shedea (sau ai sta) ~ a nu i se potrivi; a nui sta bine. A i se face (sau ai veni cuiva) ~ a simtzi (pe neashteptate) o senzatzie de indispozitzie fizica. A se avea ~ cu cineva a fi in cearta cu cineva. A se uita ~ la cineva a privi pe cineva cu dushmanie. Ai parea (cuiva) ~ a regreta. 2) Foarte tare. A bate ~ pe cineva. ◊ Cum e mai ~ mai prost nici nu se poate. /<lat. reus

rau a. care nu e bun: om rau. [Lat. REUS vinovat; culpabilul a devenit romaneshte tipul rautatzii iar omul care nui bun un alienat (v. nebun)]. ║ adv. cum nu se cuvine: se poarta rau. ║ n. 1. ceeace e contrar binelui: a discerne binele de rau; 2. ceeace e contrar virtutzii probitatzii onoarei: a face rele; 3. calamitate: rasboaiele produc multe rele.

RAU adj. adv. s. 1. adj. adv. aprig aspru barbar brutal cainos crancen crud crunt cumplit feroce fioros hain inuman necrutzator neiertator neimblanzit neinduplecat neindurat neindurator nemilos neomenos neuman salbatic sangeros violent (livr.) sanguinar (inv. shi pop.) nasilnic (inv. shi reg.) tare (reg.) pogan (Mold. shi Bucov.) avan hapsan (inv.) jestoc neomenit sanguinic salbaticos sireap (fig.) dur negru. (Om ~; se poarta ~.) 2. adj. s. v. afurisit. 3. adj. greshit. (Deprinderi rele.) 4. adj. v. greu. 5. adj. apasator chinuit greu. (O viatza rea.) 6. s. v. necaz. 7. adv. v. mult. 8. adj. v. nenorocos. 9. adj. v. daunator. 10. adv. prost. (Se simte ~.) 11. adv. v. grav. 12. adj. v. neplacut. 13. adv. v. calomnios. 14. adj. neplacut prost (inv.) slab. (Ia adus o veste rea.) 15. adj. v. mizerabil. 16. adj. v. nefavorabil. 17. adv. v. anapoda. 18. adj. dezagreabil dezgustator displacut dizgratzios gretzos greu infect imputzit neplacut nesuferit puturos respingator scarbos urat raumirositor (livr.) fetid miasmatic pestilentzial repugnant repulsiv (inv. shi pop.) scarnav (inv.) scarbavnic scarbelnic. (O duhoare rea.) 19. adj. v. inferior. 20. adj. adv. v. incorect. 21. adv. greshit nepotrivit. (Nar fi ~ sa mergi pe la el.) 22. adv. v. prost. 23. adj. v. impracticabil.

RAU adj. adv. s. 1. adj. adv. aprig aspru barbar brutal ciinos crincen crud crunt cumplit feroce fioros hain inuman necrutzator neiertator neimblinzit neinduplecat neindurat neindurator nemilos neomenos neuman salbatic singeros violent (livr.) sanguinar (inv. shi pop.) nasilnic (inv. shi reg.) tare (reg.) pogan (Mold. shi Bucov.) avan hapsin (inv.) jestoc neomenit sanguinic salbaticos sireap (fig.) dur negru. (Om ~; se poarta ~.) 2. adj. s. afurisit blestemat ciinos hain indracit ticalos (inv. shi pop.) pustiu (pop. shi fam.) pirdalnic (pop.) impelitzat jurat (inv. shi reg.) urgisit (reg.) pricajit (Transilv.) sacret. (~ul de Gheorghe!) 3. adj. greshit. (Deprinderi ~.) 4. adj. anevoios greu mizerabil necajit prost (inv. shi pop.) necajos. (A dus un trai ~.) 5. adj. apasator chinuit greu. (O viatza ~.) 6. s. belea bucluc dandana incurcatura napasta neajuns necaz nemultzumire nenorocire neplacere nevoie pacoste pocinog suparare (inv. shi pop.) pozna rautate (pop.) alagea daravera pacat ponos potca poticala zaduf (inv. shi reg.) nacafa nagoda (reg.) dananaie incurcala nazbik nazdravanie pacostenie shuga shugubina toroapa (prin Mold.) bacala (Transilv.) bai (Ban. Maram. shi Bucov.) beda (Mold.) chichion (Ban. shi Olt.) cotoarba (Olt. Ban. shi Transilv.) dabila (inv.) nesosintza nevointza patima satara stenahorie. (Mare ~ a cazut pe capul lui.) 7. adv. mult tare. (Sa chinuit ~.) 8. adj. nefast nenorocos. (A fost o zi ~ pentru el.) 9. adj. daunator negativ nociv pagubitor periculos prejudiciabil primejdios stricator vatamator (livr.) pernicios (inv. shi pop.) pierzator (reg.) daunacios daunos (inv.) pagubnic prejudicios stricacios. (Efecte ~ pentru...) 10. adv. prost. (Se simte ~.) 11. adv. grav greu serios tare. (E ~ bolnav.) 12. adj. defavorabil nefavorabil neplacut prost urit. (A facut o impresie ~.) 13. adv. calomnios defaimator. (Vorbeshte ~ de ei.) 14. adj. neplacut prost (inv.) slab. (Ia adus o veste ~.) 15. adj. mizerabil pacatos ticalos urit. (Era o vreme ~ de toamna.) 16. adj. defavorabil nefavorabil nepotrivit neprielnic prost urit (inv. shi pop.) nepriincios (inv.) nepriitor. (Intrecerea a avut loc pe o vreme ~.) 17. adv. aiurea anapoda prost (fam.) brambura. (Treburile mergeau ~; lucrurile erau puse ~.) 18. adj. dezagreabil dezgustator displacut dizgratzios gretzos greu infect imputzit neplacut nesuferit puturos respingator scirbos urit raumirositor (livr.) fetid miasmatic pestilentzial repugnant repulsiv (inv. shi pop.) scirnav (inv.) scirbavnic scirbelnic. (O duhoare ~.) 19. adj. inferior ordinar prost. (Tutun vin ~.) 20. adj. adv. defectuos greshit incorect necorect prost (fig.) stricat. (O pronuntzare ~; vorbeshte ~ franceza.) 21. adv. greshit nepotrivit. (Nar fi ~ sa mergi pe la el.) 22. adv. insuficient prost putzin. (O munca ~ platita.) 23. adj. desfundat impracticabil. (Un drum ~.)

rắu (rea pl. réi réle) adj. 1. Prost hain ticalos. 2. Vatamator daunator nefolositor reprobabil nerushinat. 3. Crud nedrept ciinos. 4. (Adv.) Nefavorabil neplacut. 5. (Adv.) Mult. 6. (S. n.) Neajuns pricina de neplacere. 7. (S. n.) Rautate malitziozitate. 8. (S. n.) Prejudiciu stricaciune violentza perturbare. 9. (S. n.) Boala. Mr. reu arao arau megl. rǫu raua istr. rewu. Lat. reus „acuzat” (Pushcariu 1452; SHeineanu Semasiol. 183; REW 7274; Pushcariu Dacor. III 393) cf. vegl. ri it. rio prov. cat. reu sp. port. reo. Formeaza numeroase expresii shi constructzii in care indica sensul opus lui bun shi bine. Der. rautate s. f. (malitzie; actziune rea) cf. it. retà retade; rautacios adj. (rau desfrinat pervers); inrautatzi vb. (a (se) face rau); inrai vb. (a face rau a atzitza); raufacator s. m. (cel care face rau); rauvoitor adj. (care vrea rau); reavointza s. f. (aversiune inclinatzie spre rau).