rabdare sf [At: COD. VOR. 134/7 / V: (inv) reb~ / Pl: ~dari / E: rabda] 1 Capacitatea de a suporta dureri fizice sau morale. 2 (Gmtz; ie) A manca (sau a inghitzi a se hrani a trai cu) ~dari prajite A rabda (1) de foame. 3 Putere de a ashtepta in linishte desfashurarea evenimentelor. 4 (Inv; in constructzie cu verbul „a face”) A avea rabdare (3). 5 (Ie) A(shi) ieshi din ~ (sau din ~dari) A (se) enerva (foarte tare). 6 (Ie) A scoate (pe cineva) din ~ (sau din ~dari din toate ~darile) A face pe cineva sa se enerveze foarte tare. 7 (Gmtz; ie) ~ shi tutun Se spune cuiva care trebuie sa ashtepte multa vreme. 8 (Cu valoare de imperativ) Ashteapta! 9 (Inv) Indulgentza. 10 (Inv) Sperantza. 11 Staruintza intro lucrare (grea shi de lunga durata) Si: perseverentza statornicie (2) tenacitate.

RABDÁRE rabdari s. f. 1. Faptul de a rabda; dispozitzie fireasca de a suporta neplaceri dureri asupriri; putere de a ashtepta cu linishte desfashurarea intimplarilor a evenimentelor. Ma gindesc cai fi ajuns la marginea rabdarii. VORNIC P. 203. Rabdarea vinatorului era ajunsa la culme. ODOBESCU S. III 47. Eu insa nu zic k nu te voi lua dar trebuie rabdare. NEGRUZZI S. I 19. ◊ (Adesea in constructzie cu verbele «a avea» «a pierde» sau «a fi») Ii povatzuia sa fie mai cu rabdare mai ingaduitori k sa nu se amarasca... parintzii. ISPIRESCU L. 175. Ma mir cam avut rabdare sa tzin casa cu baba pinacum. CREANGA P. 118. Ascultatzi daca avetzi rabdare. NEGRUZZI S. I 102. Dragostea nare rabdare. JARNÍKBIRSEANU D. 382. ◊ (Invechit in constructzie cu verbul «a face») Cum mai potzi face rabdare... Ashteptind cu prelungire Sa gaseshti milostivire. CONACHI P. 35. Facindushi rabdare... i zise blind... PANN P. V. I 76. ◊ (Glumetz) Rabdare shi tutun = ashteptare lunga. Pina atunci rabdare shi tutun. C. PETRESCU I. II 136. (De obicei in constructzie cu verbele «a minca» «a inghitzi» etc.) Rabdari prajite = nimic de mincare. Traia tot cu noduri fripte invaluite cu rabdari prajite. RETEGANUL P. III 59. De acu a mai minca shi rabdari prajite in loc de oua. CREANGA P. 70. Inghite la rabdari prajite. PANN P. V. III 101. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) din rabdare (sau din rabdari) = a face (pe cineva) sashi piarda calmul a enerva peste masura; a scoate din sarite. Oricit de blajin sa fie omul il scotzi din toate rabdarile. CARAGIALE O. III 36. Eu is bun cit is bun dar shi cind ma scoate cineva din rabdare apoi nui trebuie nici tzigan de laie impotriva mea. CREANGA P. 253. Ashi ieshi (invechit a ieshi) din rabdare (sau din rabdari) = ashi pierde calmul a se enerva peste masura ashi ieshi din sarite. Celelalte striga gazda ieshind din rabdare intru auzul atitor laude. NEGRUZZI S. I 77. ♦ (Cu valoare deimperativ) Ashteapta! Hei hei! rabdare Arvinte fatumeu rabdare. ALECSANDRI T. I 324. 2. Staruintza intro lucrare grea shi de lunga durata; perseverentza tenacitate. Profesia de cercetator e in primul rind una de rabdare... de calm. BARANGA I. 153. Cu o rabdare ciudata mam plecat peste tot ce a shtiut sa faca omul. ANGHEL PR. 99. Cu rabdare shi tacere se face agurida miere. 3. (Rar la pl.) Suferintze lipsuri. Oare putzine rabdari pinacum pribegind induratai? TOPIRCEANU P. 46.

RABDÁRE ~ari f. 1) v. A RABDA. ◊ A scoate pe cineva din ~ (sau din ~ari) a face pe cineva sashi piarda stapanirea de sine; a scoate din sarite. Ashi ieshi din ~ (sau din ~ari) ashi pierde ~area ashi pierde stapanirea de sine; ashi ieshi din sarite. A manca ~ari prajite (sau fripte) a indura foame. Ai ~! ashteapta! 2) Staruintza manifestata in executarea unui lucru. ◊ ~ area trece marea (sau cu ~area se trece marea) perseverentza te ajuta sa reusheshti in cele mai grele imprejurari. /v. a rabda

rabdare f. 1. virtute ce ne face sa suportam rastrishtile cu barbatzie shi fara a carti; 2. linishte cu care s’ashteapta ceva ce intarzie a veni; 3. staruintza statornicie: cu rabdarea toate se fac; 4. fam. rabdari prajite ashteptare zadarnica.

rabdáre f. Actziunea de a rabda pacientza ashteptare staruintza perseverantza: lucrurile marĭ se fac cu rabdare rabdarea denota nervĭ sanatoshĭ. A perde rabdarea a te enerva a te impacienta. Mare rabdare! multa rabdare ce rabdare! Iron. Rabdarĭ prajite nimic de mincare blescote cascote scoverzĭ: nea tratat cu rabdarĭ prajite.

rabdáre s. f. g.d. art. rabdắrii; pl. rabdắri

rabdáre s. f. g.d. art. rabdarii; pl. rabdari

RABDÁRE s. 1. (livr.) pacientza (inv.) tarpenie. (Are o ~ ingereasca.) 2. v. staruintza.

RABDÁRE s. v. chin durere indulgentza incercare ingaduintza ingaduire nadejde patima pas patimire sperantza suferintza tolerantza.

RABDARE s. 1. (livr.) pacienta (inv.) tirpenie. (Are o ~ ingereasca.) 2. perseverentza staruintza tenacitate. (Dovedeshte multa ~ in actziunile sale.)

rabdare s. v. CHIN. DURERE. INDULGENTZA. INCERCARE. INGADUINTZA. INGADUIRE. NADEJDE. PATIMA. PAS. PATIMIRE. SPERANTZA. SUFERINTZA. TOLERANTZA.

Rabdare ≠ nerabdare

CUIVIS DOLORI REMEDIUM EST PATIENTIA (lat.) rabdarea este leacul tuturor durerilor Publilius Syrus „Sententiae” 476.

LE GÉNIE N’EST AUTRE CHOSE QU’UNE GRANDE APTITUDE À LA PATIENCE (fr.) geniul nu este altceva decat o mare aptitudine pentru rabdare.

QUOSQUE TANDEM (ABUTERE CATILINA PATIENTIA NOSTRA)? (lat.) pana cand (vei abuza Catilina de rabdarea noastra)? Cicero „In Catilinam” I 1 1. Oratorul intra direct in subiectul discursului interpelandul indignat pe Catilina care avusese cutezantza sa vina in Senat dupa descoperirea conjuratziei sale. Expresie a indignarii fatza de insolentza unei persoane care infrunta pe cei din jurul sau.

Avetzi putzintica rabdare! replica foarte cunoscuta din O scrisoare pierduta. Trahanache o repeta mereu k un laitmotiv. Aceste trei cuvinte au ajuns o expresie foarte populara prin care incercam sa domolim zelul curiozitatea sau enervarea cuiva. Dar bineintzeles la modul ironic shi nu pe un ton grav shi serios cum facea eroul lui Caragiale. LIT.

a manca rabdari prajite expr. a rabda de foame.

rabdare de fier / de inger expr. rabdare foarte mare.

rabdari prajite expr. (glum.) nici un fel de mancare nimic de mancare.