PRETZ pretzuri s. n. 1. Categorie economica reprezentand expresia baneasca a valorii unei marfi; suma de bani care trebuie sa o plateasca cumparatorul pentru achizitzionarea unui produs sau pentru un serviciu. ◊ (In sintagmele) Pretz cu amanuntul = pretz la care se vand catre populatzie bunurile de consum alimentare shi nealimentare. Pretz de livrare = pretz la nivelul caruia circula produsele intre unitatzile producatoare. Pretz de productzie = pretz care inglobeaza costul produsului shi beneficiul. Pretz al pietzei = pretz care se formeaza pe piatza in urma fluctuatziei cererii shi ofertei. Pretz mondial = pretz al unei marfi pe piatza mondiala. ◊ Loc. adj. De (mare) pretz = (foarte) valoros pretzios. ◊ Loc. adv. Cu orice pretz = orice sacrificiu ar cere oricat ar costa cu orice risc. Cu niciun pretz = pentru nimic in lume in niciun caz. Fara (de) pretz = a) sub valoarea reala; ieftin; b) de valoare foarte mare nepretzuit. ◊ Expr. A tzine la pretz = a nu reduce nimic din suma ceruta la o vanzare. A se invoi din pretz = a incheia o tranzactzie cazand de acord asupra pretzului. A (nu) avea pretz = a) a (nu) se vinde cu multzi bani a (nu) se cere; a (nu) avea trecere; b) a (nu) valora foarte mult. A ajunge la pretz = a ajunge sa fie cautat apreciat. A pune pretz pe ceva = a socoti k ceva este de mare valoare a tzine mult la ceva. Pretz (k) de... (sau k la...) = un timp (cam) de... o distantza o valoare (de aproximativ...). ♦ Suma incasata dintro vanzare. 2. Ceea ce se da cuiva sau primeshte cineva pentru o munca prestata pentru un serviciu facut; plata rasplata. ◊ Loc. prep. Cu pretzul... = in schimbul...; cu sacrificiul... cu riscul... cu efortul... ♦ Tarif. 3. Fig. Valoare importantza insemnatate. Lat. pretium.

pretz sn [At: COD. VOR. 6/29 / Pl: ~uri (inv) ~ure / E: ml pretium] 1 Expresie baneasca a valorii unei marfi. 2 Suma de bani care se cere sau care se plateshte pentru o marfa. 3 Expresie baneasca a valorii unui bun. 4 (Spc) Tarif. 5 (Spc) Contravaloare. 6 (Spc) Cost. 78 (Iljv) Fara (de) ~ (Care se vinde) mult sub valoarea reala Si: ieftin. 910 (Ial) (Care este) imposibil de evaluat in bani Si: nepretzuit valoros. 1112 (Irg; iljv) Cu (sau de) (mare inv mult) ~ (Care este) foarte valoros sub aspect material. 13 (Ilav) Cu orice ~ In orice conditzii Si: neaparat. 14 (Ilav) Cu nici un ~ In nici un caz Si: deloc. 15 (Pop; is) ~ de... (reg) ~ la... (Reprezentand) contravaloarea a... 16 (Ias) Valorand... 17 (Ias) Aproximativ... 18 (Urmat de determinari temporale; is) ~ k la... ~ k de... Un interval de timp de circa... 19 (Pop; urmat de determinari spatziale) ~ k la... Aproximativ... 20 (Ie) A pune ~ pe (sau rar la) ceva (sau cineva) A considera k ceva sau cineva este foarte important sau necesar. 21 (Iae) A tzine mult la ceva sau la cineva. 22 (D. marfuri bunuri materiale; ie) A avea (un) ~ A se vinde bine cu pretz ridicat. 23 (Iae) A valora mult sub aspect material. 24 (Ie) A ajunge la ~ A fi cautat apreciat. 25 (Ie) A se invoi (sau reg a veni) la (sau din) ~ sau (reg) a se ajunge din ~ ori (inv) a rupe ~ul A incheia o tranzactzie comerciala intzeleganduse asupra sumei de plata. 26 (Ie) A tzine la ~ (inv) a se tzine greu la ~ A nu reduce nimic din suma ceruta la o vanzare. 27 (Inv; is) ~ de sange Pedeapsa cu moartea. 28 (Inv; is) ~ul sangelui Legea talionului. 29 (Ccr) Bucata de hartie de carton de lemn etc. care este indicat costul unei marfi. 30 (Ccr) Cifra care indica valoarea in bani a unei marfi. 31 Suma incasata dintro vanzare. 32 (Ivp) Plata¹ (1). 33 (Pex) Recompensa. 34 (Ilp) Cu ~ul... In schimbul unei contravalori materiale. 35 (Fig; ial) Cu sacrificiul... 36 (Fig; ialp) Cu efortul... 37 (Rar) Sacrificiu. 38 (Inv) Echivalent pentru o suma de bani. 39 (Ilav) In ~ Drept compensatzie a unei datorii. 40 (Ivr) Cheltuiala. 41 (Ivr) Mita (1). 42 Valoare. 43 Importantza. 44 Insemnatate. 45 Semnificatzie. 46 (Ila) Fara (de) ~ Care este foarte important. 47 (Ivr; ila) Pre ~ De mare insemnatate. 48 (Rar; ccr) Ceea ce are valoare. 49 (Mat; inv) Valoare. 50 (Muz; ivr) Valoare a notelor muzicale. 51 (Ivr) Contzinut. 52 (Ivr) Cuprins.

PRETZ pretzuri s. n. 1. Suma de bani care trebuie sa o plateasca cumparatorul pentru achizitzionarea unui produs sau pentru un serviciu. ◊ (In sintagmele) Pretz cu amanuntul = pretz la care se vand catre populatzie bunurile de consum alimentare shi nealimentare. Pretz de livrare = pretz la nivelul caruia circula produsele intre unitatzile producatoare. Pretz de productzie = pretz care inglobeaza costul produsului shi beneficiul. Pretz al pietzei = pretz care se formeaza pe piatza in urma fluctuatziei cererii shi ofertei. Pretz mondial = pretz al unei marfi pe piatza mondiala. ◊ Loc. adj. De (mare) pretz = (foarte) valoros pretzios. ◊ Loc. adv. Cu orice pretz = orice sacrificiu ar cere oricat ar costa cu orice risc. Cu nici un pretz = pentru nimic in lume in nici un caz. Fara (de) pretz = a) sub valoarea reala; ieftin; b) de valoare foarte mare nepretzuit. ◊ Expr. A tzine la pretz = a nu reduce nimic din suma ceruta la o vanzare. A se invoi din pretz = a incheia o tranzactzie cazand de acord asupra pretzului. A (nu) avea pretz = a) a (nu) se vinde cu multzi bani a (nu) se cere; a (nu) avea trecere; b) a (nu) valora foarte mult. A ajunge la pretz = a ajunge sa fie cautat apreciat. A pune pretz pe ceva = a socoti k ceva este de mare valoare a tzine mult la ceva. Pretz (k) de... (sau k la...) = un timp (cam) de... o distantza o valoare (de aproximativ...). ♦ Suma incasata dintro vanzare. 2. Ceea ce se da cuiva sau primeshte cineva pentru o munca prestata pentru un serviciu facut; plata rasplata. ◊ Loc. prep. Cu pretzul... = in schimbul...; cu sacrificiul... cu riscul... cu efortul... ♦ Tarif. 3. Fig. Valoare importantza insemnatate. Lat. pretium.

PRETZ pretzuri s. n. 1. Valoare exprimata in bani a unei marfi; suma care se cere sau se plateshte pentru marfa. [Depozitul] il luam la pretzul zilei. CAMIL PETRESCU U. N. 66. Mare paguba este la o tzara de ashi scoate tot materialu nefabricarisit (= neprelucrat) vinzindul in alte tzari cu un prost pretz shi apoi sal cumpere iarashi cu pretz de 30 ori mai mult. GOLESCU I. 180. ◊ Fig. O ceremi doamne orice pretz Dar dami o alta soarte. EMINESCU O. I 177. ◊ Pretz de cost v. cost. Pretz negru v. negru. ◊ Loc. adj. De pretz = pretzios valoros. Chioshcul e imbracat cu shtofe brodate cu aur ashternut cu cele mai de pretz covoare cu mobila luxoasa adusa din Bucureshti. CAMIL PETRESCU O. I 217. Nam satzi daruiesc nimica de pretz. CARAGIALE O. III 49. Aceste obiecte nu se executau mai niciodata in piatra ci mai adesea in metale de pretz in os in corn in fildesh. ODOBESCU S. 451. ◊ Loc. adv. Cu orice pretz = oricit de mult ar costa incercind sau riscind orice; neaparat fara doar shi poate. Vine ordin sa dam numaidecit pe nemtzi peste cap shi sa reluam cu orice pretz transheele pierdute. MIRONESCU S. A. 118. Spinul vrea sami rapuie capul cu orice pretz. CREANGA P. 222. Voii cu orice pretz sa ajung sania k sa ma informez mai bine. BOLINTINEANU O. 390. Cu nici un pretz = pentru nimic in lume in nici un caz. Fara pretz = la o suma inferioara valorii reale; ieftin. Tirgurile erau slabe shi negotzul se vindea fara pretz. POPOVICIBANATZEANU V. M. 105. ◊ Expr. A tzine la pretz = a nu reduce nimic din suma ceruta la o vinzare. Citeva zile da rindul se mai duse el in padure shi tot gasea cite un ou [de aur]. Se facu insa mai nazuros in tirg tzinu mai la pretz shi cu mirare vazu k scoate cite patru pungi de bani in loc de doua. ISPIRESCU L. 269. A se invoi din pretz = a incheia un tirg cazind de acord asupra pretzului. A ajunge la pretz = a fi cautat apreciat. A avea pretz = a se vinde cu bani buni a avea trecere; fig. a pretzui a valora. Pentru un om k el acuma viatza avea un pretz nemarginit. SADOVEANU O. VII 96. Toate au avut pretz shi sau vindut de minune: shi vitele shi bucatele shi marfurile. GALACTION O. I 261. In ochii mei acuma nimic nu are pretz K taina ce ascunde a tale frumusetzi. EMINESCU O. IV 436. A nu avea pretz = a nu se vinde a nu avea cautare; fig. a nu putea fi evaluat in bani a avea o valoare foarte mare a fi de nepretzuit. Un ichi bun nare pretz. ISPIRESCU la TDRG. A pune pretz pe ceva = a socoti k ceva e de mare valoare a tzine mult la ceva a pretzui mult ceva. Formele de din afara care in lumea cea mare se pune atita pretz. La TDRG. Sfirshitui cel jalnic il vaz cuntristare Caci eu pe viatzai puneam un pretz mare. ALEXANDRESCU M. 79. Ashi minca din pretz = a pierde din valoare. Birladeanu i observa ochii cu sclipiri dushmanoase spre el shil socoti in sinea lui pornit spre scadere k un cal care incepe sashi manince din pretz. SADOVEANU Z. C. 298. A da pretz = a pune in valoare a face sa aiba valoare. Vineo clipa cind invetzi K atitor idealuri departarea le da pretz. CERNA P. 55. ♦ Suma incasata dintro vinzare. Sau dus la o crishma unde sau pus sa bea pretzul hainelor mortului. NEGRUZZI S. I 32. 2. Suma de bani care se da cuiva pentru o munca prestata pentru un serviciu facut; plata rasplata. Sa afle ce feli de pasere sa fie aceasta shi... sa li fagaduiasca mare pretz pentru aceasta. SBIERA P. 69. ◊ Loc. prep. Cu pretzul... = platind (sau primind) o contravaloare materiala sau fig. cu eforturi cu sacrificii. 3. Fig. Valoare importantza insemnatate. De tot pretzul jertfei tale cata sa te rasplatesc. DAVILA V. V. 86. Cind seaca apa se cunoashte pretzul fintinii (= cind pierzi un lucru itzi dai seama mai bine de valoarea lui). 4. (Numai in expr.) Pretz de... (sau la... ) = contravaloarea a... Sa bem pretz de patru boi! COSHBUC P. II 279. Doi miei fiecare pretz deo imparatzie. SLAVICI la TDRG. Baui pretz la noua cai De vin nu ma saturai. Baui pretz de noua iepe Iacatama mort de sete! BIBICESCU P. P. 229. (Urmat de determinari temporale) Pretz (k) de... (sau k la... ) = un timp (cam) de... A stat pretz de un ceas baba acasa. SADOVEANU D. P. 78. Trece asha pretz k la un sfert de ceas shi numai ce ma pomenesc cu un ala... k vine shi se pune la alta masa alaturi. CARAGIALE O. I 45. Merg ei inca pretz k de vro patru ceasuri shii prinde noaptea intro padurice unde nu era tzipenie de om. SHEZ. VI 151. (Determinarea indica actziunea facuta intrun interval de timp) Cauta sa smulga drugul ba din mina lui Dima ba din mina lui Pastravan nazuind sal gospodareasca de unul singur barem pretz de trei intorsaturi de mina. GALAN Z. R. 213. (Rar urmat de determinari spatziale) La noi se cheama Durau unde curge apan jos de pe stinca pretz asha k la doua staturi de om inaltzime. HOGASH M. N. 204.

PRETZ ~uri n. 1) Expresie baneasca a valorii unei marfi; suma de bani cu care se poate vinde sau cumpara ceva. ~ de contract. ~ cu amanuntul. ◊ A avea ~ a) a se vinde ushor; b) a avea valoare. De ~ scump; pretzios. Cu orice ~ a) oricat de mult ar costa; b) prin orice mijloace. Cu nici un ~ in nici un caz. ~ (k) de... cam; aproximativ. 2) Calitate deosebita; merit. ◊ A ajunge la ~ a ajunge sa fie apreciat; a capata valoare. A pune ~ pe ceva a trata cu consideratzie; a pretzui; a aprecia. A shti ~ul a shti ce valoreaza (cineva sau ceva). /<lat. pretium

pretz n. 1. valoarea unui lucru: pretzul unei palarii; 2. merit importantza; invatza pretzul timpului; 3. fig. tot ce costa spre a obtzine un folos: a cumpara victoria cu pretzul sangelui sau; 4. pop. interval: dupa pretz de patru ore. [Lat. PRETIUM].

pretz n. pl. urĭ (lat. prĕtium it. prezzo pregio pv. pretz fr. prix sp. prez pg. preço. V. dispretz apreciez). Valoarea unuĭ lucru exprimata in banĭ: aceasta casa s’a vindut cu pretzu (pe pretzu saŭ pe pretz saŭ pe un pretz) de 20000 de francĭ. Fig. Merit valoare importantza: o carte de mare pretz. Lucru osteneala pin care obtzin ceva: Romaniĭ shĭaŭ cishtigat independentza cu pretzu singeluĭ. Plata rasplata: ĭacata pretzu ostenelilor mele! Pretz fix pretz din care negustoru nu reduce nimica. Pretzu zileĭ pretzu curent. De pretz pretzios de valoare: arme de pretz. Fara pretz de o valoare infinita: o salba fara pretz. A ajunge la pretz a ajunge la cautare a ajunge necesar saŭ placut: aŭ ajuns trandafiriĭ la pretz.

pretzrecórd s. n. Pretz foarte ridicat ◊ „O statueta din bronz suflata cu aur gasita la un fermier englez a fost vanduta cu un pretzrecord: 36750 lire.” Sc. 18 XII 72 p. 4. ◊ „La o licitatzie ce a avut loc la galeriile «Christie’s» din capitala britanica un vas chinezesc din secolul 15 a fost achizitzionat la pretzul record de 183880 dolari.” R.l. 15 VI 75 p. 6. ◊ „Tabloul «Hina Naruru» de Paul Gauguin a atins la licitatzie la New York pretzul record de 19 milioane marci.” R.lit. 17 VII 75 p. 22; v. shi R.l. 28 III 74 p. 6 Sc. 28 V 74 p. 6 (din pretz + record)

pretz s. n. pl. prétzuri

pretz s. n. pl. prétzuri

PRETZ s. 1. cost valoare. (~ al unei marfi.) 2. v. tarif. 3. v. cautare.

PRETZ s. v. importantza insemnatate jertfa jertfire plata rasplata recompensa sacrificare sacrificiu semnificatzie sens talc valoare.

PRETZ s. 1. cost valoare. (~ al unei marfi.) 2. tarif taxa. (Prestari de servicii cu ~ moderat.) 3. cautare. (O marfa care are ~.)

pretz s. v. IMPORTANTZA. INSEMNATATE. JERTFA. JERTFIRE. PLATA. RASPLATA. RECOMPENSA. SACRIFICARE. SACRIFICIU. SEMNIFICATZIE. SENS. TILC. VALOARE.

Pretz ≠ dispretz

pretz (prétzuri) s. n. 1. Suma de bani data pentru un bun. 2. Valoare. 3. Echivalent. Lat. prĕtium (Pushcariu 1377; CandreaDens. 1442; REW 6746) cf. it. prezzo prov. pretz cat. preu sp. prez. Der. pretzui vb. (a valora a aprecia; a costa); pretzuitor adj. (apreciator amator de lupte cu tauri); pretzuiala s. f. (valoare estimare); pretzalui (var. pretzelui) vb. (Mold. a valora a estima); pretzaluitor s. m. (evaluator estimator); pretzios adj. din fr. précieux; pretziozitate s. f. (caracter al pretzioaselor din sec. XVII) din fr. préciosité. Miklosich Slaw. Elem. 41 il lega pe a pretzalui cu sl. prĕcĕniti.

PRETZ. Subst. Pretz cost valoare contravaloare. Pretz de cost pretz de productzie; pretz de vinzare pretz de cumparare pretz de piatza; pretz curent; pretz scazut pretz ridicat; pretz minimal; pretz maximal; pretz fix pretz tarifar; pretz de stat. Lista de pretzuri tablou de pretzuri catalog de pretzuri tarif mercurial. Pretzuire pretzaluire (inv. shi pop.) evaluare estimare estimatzie. Pretzuitor pretzaluitor (inv. shi pop.). Adj. Ieftin ieftior (pop.) ieftinit; scump costisitor; scumpit. Vb. A avea un pretz (o valoare) a pretzui a costa (mult putzin scump ieftin etc.) a costisi (inv.) a valora. A avea pretz; ashi minca din pretz a pierde din valoare. A stabili pretzul a fixa pretzul a pretzui a pretzalui (inv. shi pop.) a pune nart a taia nartul a evalua a estima. A tzine la pretz; a se invoi din pretz; a reduce (a scadea) pretzul a mai lasa din pretz; a ridica (a mari a majora) pretzul. A vinde sub cost; a vinde in cost. Adv. Ieftin; scump. V. ieftinatate plata scumpete.

COÛTE QUE COÛTE (fr.) cu orice pretz A intreprinde sau a dori ceva coûte que coûte.

a face pretzul expr. (intl.) a cantari o situatzie; a aprecia daca cineva poate fi inshelat sau furat.

a tzine la pretz expr. a nu reduce nimic din suma ceruta la vanzare.