pretzui [At: TETRAEV. (1574) 216 / Pzi: ~esc (reg) pretzui / E: pretz + ui] 1 vt (Ivp; c. i. bunuri care pot fi vandute) A determina cu aproximatzie un pretz (1) Si: a estima a evalua (irg) a pretzalui (1). 2 vt (Ivp; c. i. bunuri care pot fi vandute) A stabili valoarea in bani Si: (irg) a pretzalui (2). 3 vt (Ivp; c. i. bunuri care pot fi vandute) A indica valoarea echivalenta in bunuri Si: (irg) a pretzalui (3). 4 vt (Ivp; c. i. bunuri care pot fi vandute) A considera k are o valoare materiala foarte mare Si: (irg) a pretzalui (4). 5 vi A avea un anumit pretz (1) sau o anumita valoare materiala Si: a valora a face. 6 vi A reprezenta pentru cineva o mare valoare datorita unor calitatzi materiale sau considerente spirituale morale Si: a valora a face. 7 vi (Ie) A shti cat ~eshte ceva (sau cineva) A cunoashte defectele cuiva sau a ceva. 8 vi (Iae) A shti dinainte k nu trebuie sa contezi pe ceva sau pe cineva. 9 vi (Spc; inv; d. note muzicale) A avea o anumita valoare Si: a valora. 10 vt A aprecia calitatzile cuiva sau a ceva Si: (ivr) a pretzalui (5). 11 vt A populariza calitatzile cuiva sau a ceva Si: (ivr) a pretzalui (6) (inv) a pohfalisi.

PRETZUÍ pretzuiesc vb. IV. 1. Tranz. A fixa (aproximativ) pretzul unui bun (supus vinzarii) ai determina ai stabili valoarea in bani a arata cit face; a evalua a estima. Vazind imparatul ce cal are el lau pretzuit k face mai mult decit o imparatzie. SBIERA P. 44. Doi care intrec pe ceilaltzi... primesc cel intii un vas de argint pretzuit 1500 ruble. NEGRUZZI S. I 36. ◊ Fig. Eu unul shtiu sa pretzuiesc omul. De aceea vam privit indelung shi vam cercetat inainte de a va imbratzisha. SADOVEANU O. VII 21. ♦ A pune mare pretz pe ceva a considera k. avind mare valoare. Iar daca se duse la imparatul cu darul shi vazu k il primeshte imparatul cu mare cinste shi atit i pretzuieshte darul el spuse k mai are inca multe [pietre pretzioase]. ISPIRESCU L. 192. 2. Tranz. A recunoashte importantza sau meritul unei persoane sau al unui lucru a atribui cuiva merit insemnatate; a aprecia. Comandantzii noshtri pretzuiesc foarte mult atacul la baioneta. CAMIL PETRESCU U. N. 412. In citeva luni totzi vor shti sal pretzuiasca. C. PETRESCU V. 31. Romanii cunoshteau shi aceste doua specii de pasarele shi le pretzuiau dupe dreapta lor valoare. ODOBESCU S. III 24. 3. Intranz. A valora a face. Lucrul la timp daruit pretzuieshte indoit. ◊ Expr. A shti cit pretzuieshte cineva (sau ceva) = a nushi face iluzii cu privire la cineva sau la ceva a shti k nu trebuie sa contezi pe cineva sau pe ceva. Lapushneanul le scrisese in mai multe rinduri k sa vie leginduse prin cele mai mari juraminte k nu le va face nimica dar ei shtiau cit pretzuieshte juramintul lui. NEGRUZZI S. I 159. ♦ A avea valoare importantza prin meritele calitatzile sale. Cit imi sint de urite unele dobitoace Cum lupii urshii leii shi alte citeva Care cred despre sine k pretzuiesc ceva! ALEXANDRESCU P. 66. Prez. ind. shi: (regional) pretzui (SHEZ. III 212).

A PRETZUÍ ~iésc 1. tranz. 1) (bunuri destinate vanzarii) A examina calitativ shi cantitativ stabilind pretzul sau valoarea; a aprecia; a evalua; a estima. 2) (persoane) A trata cu consideratzie (pentru anumite calitatzi merite); a aprecia. 3) (sentimente trairi actziuni etc.) A considera drept foarte important pretzios. El shtie sa ~iasca prietenia. 2. intranz. A se impune prin calitatzi; a reprezenta o anumita valoare; a valora; a costa; a face. /pretz + suf. ~ui

pretzuì v. 1. a pune pretzul; 2. a avea pretz; 3. fig. a stima: a pretzui pe un scriitor.

pretzuĭésc v. tr. (d. pretz). Apreciez evaluez: pretzuĭesc la 200.000 de francĭ aceasta casa (orĭ valoarea acesteĭ case). Fig. Apreciez stimez: a pretzui un amic un scriitor o carte. V. intr. Valorez am pretz: aceasta carte pretzuĭeshte cincĭ francĭ. In est shi pretzaluĭésc k v. tr. (evaluez). Cp. cu prubuluĭesc.

pretzuí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pretzuiésc imperf. 3 sg. pretzuiá; conj. prez. 3 sa pretzuiásca

pretzuí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pretzuiésc imperf. 3 sg. pretzuiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. pretzuiásca

pretzui (ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pretzuiesc conj. pretzuiasca)

PRETZUÍ vb. 1. v. evalua. 2. v. valora. 3. v. aprecia. 4. a aprecia (fig.) a gusta. (~ un spectacol bun.) 5. a valora (fig.) a cantari. (Opinia lui ~ mult.)

PRETZUÍ vb. v. costa face fi reveni.

PRETZUI vb. 1. a aprecia a calcula a estima a evalua a masura a socoti (livr.) a priza (inv. shi reg.) a prinde (inv.) a pretzalui a samalui. (A ~ valoarea unui obiect.) 2. a face a valora (rar) a pretzalui (pop.) a plati. (Obiectul acesta ~ o mie de lei.) 3. a aprecia a cinsti a considera a onora a respecta a stima (inv.) a respectarisi a respectalui a respectui a socoti. (Ne ~ mult.) 4. a aprecia a gusta. (~ un spectacol bun.) 5. a valora (fig.) a cintari. (Opinia lui ~ mult.)

pretzui vb. v. COSTA. FACE. FI. REVENI.

A pretzui ≠ a dispretzui

LA FAÇON DE DONNER VAUT MIEUX QUE CE QU’ON DONNE (fr.) felul in care dai pretzuieshte mai mult decat ceea ce dai Corneille „Le menteur” act I scena 1. V. shi Bis dat qui cito dat.