PRETZUÍ pretzuiesc vb. IV. 1. Tranz. A fixa (aproximativ) pretzul unui bun (supus vinzarii) ai determina ai stabili valoarea in bani a arata cit face; a evalua a estima. Vazind imparatul ce cal are el lau pretzuit k face mai mult decit o imparatzie. SBIERA P. 44. Doi care intrec pe ceilaltzi... primesc cel intii un vas de argint pretzuit 1500 ruble. NEGRUZZI S. I 36. ◊ Fig. Eu unul shtiu sa pretzuiesc omul. De aceea vam privit indelung shi vam cercetat inainte de a va imbratzisha. SADOVEANU O. VII 21. ♦ A pune mare pretz pe ceva a considera k. avind mare valoare. Iar daca se duse la imparatul cu darul shi vazu k il primeshte imparatul cu mare cinste shi atit i pretzuieshte darul el spuse k mai are inca multe [pietre pretzioase]. ISPIRESCU L. 192. 2. Tranz. A recunoashte importantza sau meritul unei persoane sau al unui lucru a atribui cuiva merit insemnatate; a aprecia. Comandantzii noshtri pretzuiesc foarte mult atacul la baioneta. CAMIL PETRESCU U. N. 412. In citeva luni totzi vor shti sal pretzuiasca. C. PETRESCU V. 31. Romanii cunoshteau shi aceste doua specii de pasarele shi le pretzuiau dupe dreapta lor valoare. ODOBESCU S. III 24. 3. Intranz. A valora a face. Lucrul la timp daruit pretzuieshte indoit. ◊ Expr. A shti cit pretzuieshte cineva (sau ceva) = a nushi face iluzii cu privire la cineva sau la ceva a shti k nu trebuie sa contezi pe cineva sau pe ceva. Lapushneanul le scrisese in mai multe rinduri k sa vie leginduse prin cele mai mari juraminte k nu le va face nimica dar ei shtiau cit pretzuieshte juramintul lui. NEGRUZZI S. I 159. ♦ A avea valoare importantza prin meritele calitatzile sale. Cit imi sint de urite unele dobitoace Cum lupii urshii leii shi alte citeva Care cred despre sine k pretzuiesc ceva! ALEXANDRESCU P. 66. Prez. ind. shi: (regional) pretzui (SHEZ. III 212).