pregati [At: BUDAIDELEANU TZ. 255 / V: (reg; cscj) ~ta / Pzi: ~tesc / E: pre + gati cf lat praeparare] 1 vt A face preparative a crea sau a aranja din timp conditziile in vederea unui scop unei actziuni a face sa fie gata sa se produca Si: a prepara (4) (inv) a orandui. 2 vt (Ie) A ~ terenul A crea conditzii prielnice pentru ceva. 3 vt (Iae) A incerca sa vada sa tatoneze daca o actziune care vrea so initzieze are sortzi de izbanda. 4 vr (Urmat de un verb la conjuctiv sau la infinitiv) A fi pe punctul de a face ceva. 5 vr A fi gata de ceva. 67 vtr (A determina cuiva sau) ashi crea o stare sufleteasca necesara pentru a putea accepta suporta etc. o anumita situatzie neplacuta. 8 vt A transmite in mod sistematic (shi in cadru organizat) cunoshtintzele necesare in scopul de a cultiva de a face apt pentru desfashurarea unei activitatzi etc. Si: a instrui. 9 vt (Spc) A medita. 10 vt (C. i. mancaruri bauturi etc.) A face a prelucra prin fierbere prajire fermentare amestecare etc. in vederea consumarii Si: a prepara (1) (irg) a preface (7). 1112 vtr A studia temeinic.

PREGATÍ pregatesc vb. IV. Tranz. 1. A aranja (din timp ceva) a face pregatiri in vederea unei actziuni; a face (k ceva) sa fie gata; a prepara. Sa pregateshti cu Mitrea sania i zise Vitoria. SADOVEANU B. 65. Feciorul cel mijlociu pregatindushi cele trebuitoare... ishi ie ziua buna de la fratzi shi a doua zi porneshte shi. el. CREANGA P. 187. Fiecare ceata de lupta pregatita cun tun... purtat pe rotzi ushoare. ALECSANDRI P. A. 144. ◊ (Subiectul e un abstract) Veacul este pe sfirshite la o mie noua sute in curind o sa ajungem noptzi de fulgere tzesute Prevestesc o era noua; faptul zilei se iveshte SHi el multe shi mari fapte tinerimii pregateshte. BELDICEANU P. 125. Doua rele mari i pregateau caderea: robia shi proprietatea cea mare. BALCESCU O. II 11. ◊ Expr. A pregati terenul = a crea conditzii prielnice pentru... ◊ Refl. Ei se pregateau sa treaca padurea. ISPIRESCU L. 4. Pentru drumul cel de mine De cu azi te pregateshte. EMINESCU O. I 102. Moi pregati cu toate cite trebuie pentru nunta. SHEZ. II 111. ◊ Fig. Noiembrie. TZipaun pescarush stingher SHi sherpii dorm sub salcia cojita. Se pregateshte balta iar de ger. DRAGOMIR P. 28. ◊ Refl. pas. Auzind noi ce ni se pregateshte ghiontituneam unul pe altul chicotind inadushit. CREANGA A. 128. Asaltul cel mare se pregateshte!... La ziduri cu totzii la ziduri! ALECSANDRI T. II 27. ◊ Absol. Face degraba leshie pregateshte de scaldatoare. CREANGA P. 76. ♦ Refl. A fi pe punctul de a... a fi gata sa... Un tzap sprinten sa oprit. Se pregateshte sa se arunce intro copca. SADOVEANU O. VII 333. Vartolomeu Diaconu se pregatea sa inchida usha la loc luptind cu viscolul cind i sa parut k mishca o umbra in intunerec. C. PETRESCU A. 278. 2. (Cu privire la oameni) A instrui a invatza a forma. Prin grija partidului shi guvernului au fost create noi tipuri de shcoli menite sa pregateasca cadrele necesare. tuturor ramurilor de activitate economica shi culturala din tzara noastra. SCINTEIA 1953 nr. 2858. 2. (Cu privire la lectzii la materii de examen etc.) A studia ashi insushi. Eram vecini shi ne vedeam in toate zilele; pregateam lectziile noastre impreuna. GHICA S. 658. ♦ (Cu privire la elevi) A da lectzii a medita a prepara. 3. A preveni pe cineva cu privire la o intimplare la un eveniment (de obicei neplacut) a informa treptat a anuntza pe ocolite. Era in sfirshit pregatita sa intzeleaga de ce face semne de minie shi ura omul in straie de shiac de pe drum. C. PETRESCU R. DR. 355. Deshi era pregatit la o asaminea intimplare insa putzin au lipsit de frica sashi piarda toate simtzirile. DRAGHICI R. 166. 4. (Cu privire la mincari) A prepara a gati. Ieshi murmurind ceva despre mincarea care trebuia sa io pregateasca. DUMITRIU N. 261. Voi lucratzi k eu ma duc sa pregatesc ceva dea mincarii. CREANGA P. 9. Tumi pregateshte ceva de hrana SHi ma ashteapta cu alivenci. ALECSANDRI T. I 264.

A PREGATÍ ~ésc tranz. 1) A face sa fie gata; a gati; a prepara. ◊ ~ terenul a crea conditzii prielnice. 2) A face sa capete cunoshtintze shi/sau deprinderi intrun domeniu oarecare; a prepara; a instrui; a invatza. ~ cadre in domeniul pedagogiei. 3) (persoane) A preveni in privintza unui fapt (neplacut). 4) (bucate sau bauturi) A face printro operatzie culinara (fierbere coacere prajire etc.); a prepara; a gati. /pre + a gati

A SE PREGATÍ ma ~ésc intranz. A fi pe punctul de a... /pre + a gati

pregatì v. a (se) prepara.

pregata v vz pregati

pregatésc v. tr. (d. gatesc orĭ rus. prigotóviti). Prepar: a pregati lucrurile. V. refl. Ma pregatesc ma prepar: a te pregati de lupta.

pregatí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pregatésc imperf. 3 sg. pregateá; conj. prez. 3 sa pregateásca

pregatí vb. → gati

PREGATÍ vb. 1. a (se) prepara (pop.) a (se) gati (inv.) a (se) gotovi. (Se ~ de drum.) 2. a aranja a prepara. (~ cele necesare pentru drum.) 3. (inv.) a tocmi. (Ia ~ primirea.) 4. a (se) prepara (inv. shi reg.) a (se) griji. (A ~ totul.) 5. v. gati. 6. v. pune. 7. a aranja a face. (~ patul.) 8. v. forma. 9. v. instrui. 10. v. invatza. 11. v. medita. 12. a se prepara. (Tocmai se ~ sa ia cuvantul.)

PREGATI vb. 1. a (se) prepara (pop.) a (se) gati (inv.) a (se) gotovi. (Se ~ de drum.) 2. a aranja a prepara. (~ cele necesare pentru drum.) 3. (inv.) a tocmi. (Ia ~ primirea.) 4. a (se) prepara (inv. shi reg.) a (se) griji. (A ~ totul.) 5. a face a gati a prepara (inv. shi pop.) a preface (Transilv. shi Ban.) a pazi (Transilv.) a socaci. (~ mincarea.) 6. a aranja a asheza a ashterne a pune. (~ masa.) 7. a aranja a face. (~ patul.) 8. a crea a forma. (~ cadre de specialishti.) 9. a instrui a indruma. (O ~ pentru viatza de gospodina.) 10. a invatza a se prepara a studia. (Sa ~ serios pentru examen.) 11. a medita a prepara. (Il ~ la fizica de doua ori pe saptamina.) 12. a se prepara. (Tocmai se ~ sa ia cuvintul.)

SI VIS PACEM PARA BELLUM (lat.) daca vrei pace pregateshtete de razboi Vegetius „Epitome institutionum rei militaris”. In sens mai larg pentru a ocroti munca pashnica trebuie sa fii pregatit sa te aperi de agresorul potentzial.

ai pregati (cuiva) o placinta expr. ai pregati (cuiva) o surpriza neplacuta.