POZITZÍE pozitzii s. f. 1. Loc care il ocupa cineva sau ceva (in raport cu altcineva sau cu altceva); fel mod in care este ashezat cineva sau ceva (in spatziu); p. ext. peisaj din natura. ♦ Loc care il ocupa o nota sau o cheie pe portativ; loc unde se ating cu degetele coardele unui instrument muzical. ♦ (Lingv.) Loc care il ocupa un sunet sau un grup de sunete intrun cuvant. ♦ Loc punct din care cineva sau ceva este sau poate fi privit; unghi. ♦ Raport relatzie existenta intre doua fiintze obiecte fenomene. ♦ Fiecare dintre operatziile inscrise intrun cont contabil; loc care il ocupa aceste operatzii. 2. Teren loc care sunt ashezate trupele pe front sau vasele de razboi pe mare shi folosit k baza de atac sau de aparare. ◊ Expr. A lua pozitzie = a) a se instala intrun loc considerat potrivit din punct de vedere strategic; b) ashi exprima cu fermitate parerea intro problema data. A sta (sau a ramane a se mentzine) pe pozitzie = ashi mentzine parerile hotararile. A se gasi pe pozitzii opuse (sau pe aceeashi pozitzie etc.) = a fi de pareri contrare (sau de aceeashi parere). 3. Atitudine tzinuta. ♦ Spec. Atitudine de nemishcare a corpului (reglementara in armata in sport etc.). ◊ Pozitzie de tragere = a) loc de unde se executa tragerile; b) felul cum este ashezat tragatorul in timpul tragerii. ♦ Fig. Mod in care cineva reactzioneaza se comporta etc. intro imprejurare data. 4. (Fam.; despre femei; in expr.) A fi in pozitzie = a fi gravida. 5. Conditzie situatzie stare in care se gaseshe cineva sau ceva. ♦ Spec. Situatzie (inalta) care o detzine cineva in viatza sociala politica; rang. ◊ Compus: pozitziecheie pozitzie strategica foarte importanta. [Var.: (inv.) pozitziúne s. f.] Din fr. position lat. positio onis germ. Position.

pozitzie sf [At: AR (1829) 140¹/4 / S shi: positzie / V: (inv) ~tziune (S shi: positziune) / Pl: ~i / E: lat positio frposition ger Position] 1 Mod in care este ashezat sau situat ceva sau cineva in spatziu in raport cu altceva sau cu altcineva Si: ashezare. 2 (Pex; ccr) Loc punct regiune in care este situat ceva sau cineva Si: (inv) pusatura pusaciune pusoare. 3 (Muz) Loc care il ocupa o nota sau o cheie pe portativ. 4 (Muz) Loc in care sunt atinse cu degetele coardele unui instrument muzical cand se canta la instrumentul respectiv. 5 (Spc) Fiecare dintre operatziile inscrise intrun cont contabil. 6 (Pex) Loc care il ocupa fiecare dintre operatziile inscrise intrun cont contabil. 7 (Lin) Loc care il ocupa un sunet sau un grup de sunete intrun cuvant. 8 (Spc) Loc punct din care ceva sau cineva este sau poate fi privit Si: unghi. 9 Raport relatzie existenta intre doua obiecte fiintze fenomene. 10 (Mil) Loc care sunt ashezate trupele pe front sau vasele de razboi pe mare shi folosit k baza de atac sau k linie de aparare. 11 (Mil; is) ~ de tragere Loc special amenajat de unde o subunitate de infanterie sau de artilerie de aruncatoare de mine de mitraliere navale etc. executa tragerile. 12 (Ie) A lua ~ A se instala intrun loc considerat potrivit din punct de vedere strategic. 13 Loc desemnat fiecarui participant la vanatoarea cu haitashi. 14 Mod in care se sta cu corpul sau cu o parte a lui Si: tzinuta. 15 (Is) ~ de tragere Fel in care sta tragatorul in timpul sau in vederea tragerii. 16 (Ias) Fel in care tragatorul ishi orienteaza gura de foc in vederea tragerii eficiente. 17 (Spc; ie) A lua ~ A sta intro atitudine dreapta shi nemishcata a corpului cu mainile lipite de trunchi reglementara in armata sau in anumite sporturi. 18 Fiecare dintre atitudinile principale ale corpului prevazute de regulamentele militare de instructzie. 1920 (Pop; d. femei; ie; ila) (A fi) in ~ (A fi) insarcinata. 21 (Fig) Mod in care cineva reactzioneaza se comporta ishi exprima opinia etc. intro imprejurare data Si: atitudine. 22 (D. oameni; ie) A lua ~ A manifesta o atitudine ferma hotarata intro problema. 23 (D. oameni; iae) Ashi exprima punctul de vedere in legatura cu o problema. 24 (Ie) A sta (sau a ramane a se mentzine etc.) pe ~ Ashi mentzine cu fermitate parerile opinia formulata. 25 (Ie) A se situa a fi etc. pe ~i opuse A fi de pareri contrare. 26 (Ie) A se situa (sau a fi) pe aceeashi pozitzie A fi de aceeashi parere. 27 (D. oameni; ilav) Pe ~i opuse De pareri diferite. 28 (D. oameni; ilav) Pe aceeashi ~ De aceeshi parere. 29 Mod in care cineva se comporta intro imprejurare data. 30 Stare situatzie imprejurare in care se gaseshte cineva sau ceva Si: (inv) pusaciune. 31 (Spc) Situatzie inalta care o detzine cineva in ierarhia sociala Si: conditzie rang treapta. 32 (Mun) Centrul satului Si: vatra. 33 (Mun) Linie. corectata

POZÍTZIE pozitzii s. f. 1. Loc care il ocupa cineva sau ceva (in raport cu altcineva sau cu altceva); fel mod in care este ashezat cineva sau ceva (in spatziu); p. ext. peisaj din natura. ♦ Loc care il ocupa o nota sau o cheie pe portativ; loc unde se ating cu degetele coardele unui instrument muzical. ♦ (Lingv.) Loc care il ocupa un sunet sau un grup de sunete intrun cuvant. ♦ Loc punct din care cineva sau ceva este sau poate fi privit; unghi. ♦ Raport relatzie existenta intre doua fiintze obiecte fenomene. ♦ Fiecare dintre operatziile inscrise intrun cont contabil; loc care il ocupa aceste operatzii. 2. Teren loc care sunt ashezate trupele pe front sau vasele de razboi pe mare shi folosit k baza de atac sau de aparare. ◊ Expr. A lua pozitzie = a) a se instala intrun loc considerat potrivit din punct de vedere strategic; b) ashi exprima cu fermitate parerea intro problema data. A sta (sau a ramane a se mentzine) pe pozitzie = ashi mentzine parerile hotararile. A se gasi pe pozitzii opuse (sau pe aceeashi pozitzie etc.) = a fi de pareri contrare (sau de aceeashi parere). 3. Atitudine tzinuta. ♦ Spec. Atitudine de nemishcare a corpului (reglementara in armata in sport etc.). ♦ Fig. Mod in care cineva reactzioneaza se comporta etc. intro imprejurare data. 4. (Fam.; despre femei; in expr.) A fi in pozitzie = a fi gravida. 5. Conditzie situatzie stare in care se gasesc cineva sau ceva. ♦ Spec. Situatzie (inalta) care o detzine cineva in viatza sociala politica; rang. [Var.: (inv.) pozitziúne s. f.] Din fr. position lat. positio onis germ. Position.

POZÍTZIE pozitzii s. f. 1. Locul sau felul cum este ashezat sau situat ceva (in raport cu natura inconjuratoare sau cu un corp de referintza oarecare); p. ext. peisaj din natura. Pozitzia Iashului este desfatatoare. Intro tzara atit de frumoasa k Moldova nu era greu sa se aleaga aceasta pozitzie. BOLINTINEANU O. 276. Pozitzia Petrii e foarte poetica. Ea sta intre doi ascutzitzi muntzishori. NEGRUZZI S. I 196. ♦ (Muz.) Locul carel ocupa o nota sau o cheie pe portativ; locul unde se ating cu degetele coardele unui instrument muzical. ♦ (Contabilitate) Post² (4). ♦ (Lingv.) Locul carel ocupa un sunet intrun cuvint. Pozitzie intervocalica. 2. Teren sau loc unde sint ashezate trupele pe front sau vasele de razboi pe mare shi care este folosit in operatziile militare. Pozitziile se desenau k nishte dungi mohorite tremurate cirligate shi capricioase fara inceput shi fara sfirshit. REBREANU P. S. 100. Bisula aceasta bogata ashezata intro minunata pozitzie... militara ajunsese odata cheia intregului arhipelag. BART S. M. 47. La batalia de la Goraslau (1601 august 2) armata romineasca shi imparateasca era ashezata intro pozitzie foarte buna pe un deal. BALCESCU O. I 29. Pozitziecheie v. cheie. ◊ Expr. (Despre o unitate militara) A lua pozitzie sau a sta (a ramine) pe pozitzie = a se instala intrun loc considerat potrivit din punct de vedere strategic; p. ext. (despre persoane sau colectivitatzi) a se situa pe un punct de vedere categoric a lua o atitudine ferma ashi mentzine parerile a nu ceda. Congresul al Vlea [al P.C.R.] are marele merit nu numai de a fi reushit sa puna ordine in viatza interna de partid ci mai cu seama de a fi luat pozitzie fatza de problemele fundamentale de partid. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 15. Noi cu vaporul dupa ce am inconjurat insula shi am ridicat toate barcile am luat pozitzie in portul despre apus. GHICA S. 413. A se gasi pe pozitzii opuse = a fi de pareri contrare a lupta in tabere opuse. 3. Atitudine tzinuta (care o da cineva corpului sau); felul de a sta al cuiva. Vitoria ofta shi ramase in aceeashi pozitzie cu fruntea plecata incercind a sfredeli dushameaua cu betzishorul carel luase de la crishma. SADOVEANU B. 199. Se rasuci foshnind ziarul shi cauta o pozitzie mai comoda aparinduse de lumina verticala a beciului. C. PETRESCU C. V. 8. Nu voi uita niciodata acea masa originala shi pozitzia noastra la pamint shi veselia ce a domnit intre noi. ALECSANDRI C. 125. ◊ Fig. Artistul realist generalizind in operele sale fenomenele shi laturile tipice ale realitatzii exprima in mod inevitabil pozitzia fatza de realitate a fortzelor sociale inaintate. V. ROM. mai 1953 202. ♦ (Mai ales in constructzie cu verbul «a lua») Atitudine nemishcata a corpului (reglementara in armata in sporturi etc.). Sa descoperit a luat pozitzie k de militar shi a saltat bastonul in sus. PAS Z. I 212. Abramovici sa ridicat de jos incet. A incercat sashi ia pozitzia insa shia dat seama k nu mai are nici un rost. SAHIA N. 83. Soldatul inlemni in pozitzie cu fatza la locotenentul aprins de minie. REBREANU P. S. 69. 4. (Despre femei in expr.) A fi in pozitzie = a fi gravida. 5. Conditzie situatzie stare in care se gaseshte cineva sau ceva. Raspunseram la toate intrebarile lor. Pozitzia noastra i interesa mult. BOLINTINEANU O. 268. [Petru cel Mare] cu toata pozitzia critica a oshtilor sale shi indemnurile multor curtezani... nu primi nicidecum a da turcilor pe printzul Moldaviei. NEGRUZZI S. II 141. Imi zici k in Moldova suferi. dar eshti oare singurul in aceastashi pozitzie? KOGALNICEANU S. 215. 6. Situatzie (inalta) care o are cineva in viatza publica; rang treapta. Prefectul alergase la Bucureshti k sa incerce sashi salveze pozitzia politica. DUMITRIU N. 141. Nu zic... e bun tinar are calitatzile lui... dar nu are nici o pozitzie in lume nu e nici intrun post. ALECSANDRI T. I 276. Varianta: (ieshit din uz) pozitziúne (CARAGIALE O. I 57 ALECSANDRI T. I 295) s. f.

POZÍTZIE s.f. 1. Loc al unei persoane sau al unui obiect in raport cu ceva; loc unde se gaseshte ceva. ♦ Felul situatzia in care sunt ashezate plasate o persoana un lucru etc. 2. Loc ocupat de un luptator sau de o unitate pe campul de bataie. ♦ (Muz.) Loc al unei note pe portativ. 2. Situatzie; (spec.) situatzie sociala rang. [Gen. iei var. pozitziune s.f. / cf. fr. position lat. positio].

POZÍTZIE s. f. 1. mod in care este ashezat sau situat ceva sau cineva; (p. ext.) loc unde se gaseshte ceva sau cineva. ◊ (muz.) loc al unei note sau al unei chei pe portativ; felul in care sunt tzinute mainile in timpul cantatului la instrumentele muzicale. ◊ locul care il ocupa un sunet intrun cuvant. 2. teren loc care sunt dispuse trupele pe front sau navele de razboi pe mare servind k baza de atac sau de aparare. 3. atitudine a corpului; tzinuta. 4. situatzie stare in care se gaseshte cineva sau ceva. ◊ situatzie sociala rang. (< fr. position lat. positio germ. Position)

POZÍTZIE ~i f. 1) Loc ocupat de un obiect sau de o persoana in raport cu alt obiect sau cu alta persoana. 2) Mod de ashezare sau de situare in spatziu. ~ orizontala. 3) Situatzie dictata de circumstantze. ~ critica. 4) Situatzie sociala; rang. ~ de director. 5) Consideratzie a unei persoane (despre ceva sau despre cineva); punct de vedere particular; parere; judecata; opinie; cuvant. ◊ A se afla (sau a se gasi) pe ~i opuse a avea pareri contrare referitor la o problema. 6) mil. Loc care sunt situate trupele pe front sau vasele de razboi pe mare. ~ de lupta. ~ defensiva. [G.D. pozitziei; Sil. tzie] /<fr. position lat. positio ~onis

pozitziune sf vz pozitzie

POZITZIÚNE s.f. v. pozitzie.

pozitzi(un)e f. 1. locul unde un lucru e pus shi modul cum e pus: pozitziunea unei case; 2. teren ales de ashezat trupe: a ocupa o pozitziune avantajoasa; 3. fig. rang situatziune in care s’afla cineva: pozitziune critica.

*pozitziúne f. (lat. positio ónis d. pónere pósitum a pune. V. post 2). Situatziune modu cum e ashezat: pozitziunea unuĭ orash. Loc regiune: un castel intr’o pozitziune incintatoare. Teren ocupat de trupe: o pozitziune tare a recunoashte pozitziunile dushmanuluĭ. Fig. Rang treapta conditziune functziune: pozitziune sociala. Situatziune functziune: o pozitziune de 12000 de francĭ pe an. Muz. La vioara locu care tziĭ degetele pe coarde. (Prima e cea maĭ apropiata de prag k a incepatorilor. Celelaltes maĭ apropiate de calush). Proz. Vocala lunga orĭ scurta pin pozitziune lunga orĭ scurta dupa sunetele care o urmeaza. A fi in pozitziune sa (orĭ de a) a fi in stare a putea: nus in pozitziune sa shtiŭ (orĭ de a shti). A fi in pozitziune (interesanta) a fi gravida. Atzĭ lua pozitziunea (vorbind de un soldat) atzĭ lua atitudinea cuvenita prezentzeĭ unuĭ superior. Ob. pozítzie (rus. poziciĭa). V. teapa.

pozítzie (tzie) s. f. art. pozítzia (tzia) g.d. art. pozítziei; pl. pozítzii art. pozítziile (tzii)

pozítzie s. f. (sil. tzie) art. pozítzia (sil. tzia) g.d. art. pozítziei; pl. pozítzii art. pozítziile (sil. tzii)

pozitzie

pozitzie.

POZÍTZIE s. 1. atitudine port poza tzinuta (livr.) alura postura (rar) statziune. (Are o ~ corecta a corpului.) 2. v. figura. 3. v. ashezare. 4. v. unghi. 5. v. situatzie. 6. v. loc. 7. v. conditzie. 8. v. rang. 9. v. demnitate. 10. caz circumstantza conditzie conjunctura ipostaza imprejurare postura situatzie stare (inv.) incunjurare peristas prilejire stat imprejurstare (fig.) context. (In aceasta ~ nu poate actziona.)

POZÍTZIE s. v. graviditate sarcina.

pozitzie s. v. GRAVIDITATE. SARCINA.

POZITZIE s. 1. atitudine port poza tzinuta (livr.) alura postura (rar) statziune. (Are o ~ corecta a corpului.) 2. figura. (Cadrilul are numeroase ~.) 3. ashezare loc (rar) situare situatzie (inv.) ashezamint pusaciune pusatura pusoare stat. (Prin ~ este o localitate pitoreasca.) 4. unghi. (Il priveshte din toate ~.) 5. situatzie (inv.) pusaciune. (Avea o ~ de invidiat.) 6. loc situatzie. (Ocupa o ~ onorabila in societate.) 7. conditzie situatzie stare (inv. shi pop.) obraz (Transilv.) prindoare. (~ sociala.) 8. grad rang situatzie treapta (inv.) stepena. (~ cea mai inalta in ierarhia sociala.) 9. demnitate rang treapta (inv.) cin dregatorie ifos orinduiala shedere vrednicie. (Ocupa o ~ inalta in stat.) 10. caz circumstantza conditzie conjunctura ipostaza imprejurare postura situatzie stare (inv.) incunjurare peristas prilejire stat imprejurstare (fig.) context. (In aceasta ~ nu poate actziona.) corectata

pozitzie 1. Modul in care un instrumentist tzine un instrument cu coarde shi arcush shi apuca arcushul. In evolutzia tehnicii vl. sau distins diferite shcoli determinate de maniera de apucare a arcushului (germ. fr. belgiana shi rusa). 2. Situarea provizorie a mainii stangi in evolutzia sa dea lungul tastierei (v. limba). O p. este delimitata de intervalul de cvarta* dintre degetele 1 shi 4. Pornind de la p. intaia in care degetul intai produce sunetul imediat superior celui produs de coarda* libera parcurgerea tastierei inregistreaza prin deplasarea acestui deget 1112 p. Ushurintza shi capacitatea de evoluare sigura pe tastiera se deprinde prin studiul temeinic a shapte p. shi mai cu seama a schimbului de p. prompt bine articulat bine intonat. 3. Dispunere a vocilor (2) in cadrul unui acord*. Pentru armonia (III 2) clasica la patru voci in care elementul constructiv unic il constituie trisonul sunt admise trei p.: stransa larga shi mixta. In p. stransa elementele acordului sunt apropiate unele de altele (in virtutea constructziei in tertze* a acordului); singura exceptzie o constituie chiar shi in aceasta p. distantza dintre bas shi celelalte voci care poate fi mai extinsa. In p. larga elementele acordului sunt spatziate fara a se depashi intre vocile superioare intervalul* de octava*; se spune k intre vocile p. stranse nu se pot intercala alte elemente in timp ce intre acelea ale p. largi elementele intercalabile pot fi chiar in acord in p. stransa. P. mixta este o combinatzie a primelor doua. P. acordului nu schimba natura trisonului nici macar in masura in care lucrul acesta se intampla totushi in cazul rasturnarii*. ♦ O acceptzie particulara a notziunii vizand caracterul melodic este raportul dintre bas shi sopran. In virtutea componentei acordului aflate la sopran p. poate fi la octava (a; d) la tertza (b; e) sau la cvinta (e; f; g; i).

POZÍTZIE s f (cf. fr. position lat. positio germ. Position): loc ocupat de o unitate lingvistica in raport cu alte unitatzi lingvistice. Astfel se vorbeshte despre p. anumitor consoane sau vocale in cuvinte despre p. articolelor in raport cu substantivele shi cu adjectivele din propozitzii despre p. vocativelor in cadrul propozitziei despre p. adjectivelor in raport cu substantivele din propozitzie despre p. pronumelor shi adjectivelor interogative in cadrul propozitziei shi a pronumelor shi adjectivelor relative in cadrul frazei despre p. adverbelor in raport cu verbele din propozitzii despre p. adverbelor relative in cadrul frazei despre p. prepozitziilor in raport cu regentul shi subordonatul in cadrul propozitziei despre p. conjunctziilor in raport cu partzile de propozitzie din propozitzii shi cu propozitziile din fraza despre p. interjectziilor in cadrul propozitziei despre p. unor propozitzii in raport cu alte propozitzii din fraza etc. ◊ ~ initziála: locul de la inceputul cuvantului al propozitziei sau al frazei. ◊ ~ mediála: locul de la mijlocul cuvantului al propozitziei sau al frazei. ◊ ~ finála: locul de la sfarshitul cuvantului al propozitziei sau al frazei.

LINIA DE POZITZIE locul geometric al tuturor punctelor care pot reprezenta pozitzia aeronavei pe suprafatza solului. In practica se folosesc: Ioxedronia ortodrena linia azimuturilor (revelmentelor) egale linia distantzelor egale shi linia diferentzelor egale.

POZITZIA AERONAVEI reprezinta locul sau felul cum este situata aeronava in raport cu un sistem de referintza (coordonate) shi de alte conditzii. Pozitzia aeronavei se exprima prin: sistemul de coordonate geografice (latitudinea shi longitudinea) sistemul rectangular (o axa coincide cu traiectul obligat al avionului iar a doua cu o perpendiculara pe prima axa) shi sistemul de coordonate polare (pozitzia este indicata printro directzie shi o distantza).

POZITZIA DE ALARMA forma de organizare a serviciului de alarma la aerodrom (v.). Exista pozitzia de alarma: numarul 1/gradul 1 (avioanele sunt pregatite shi inarmate cu rachete aeraer shi munitzia armamentului de bord mijloacele de pornire a motoarelor cuplate sunt dispuse la capetele pistei gata de start iar pilotzii shi personalul tehnic corespunzator se afla in cabina sau langa avion pregatitzi pentru a decola la ordinul punctului de comanda in baremele stabilite) numarul 2/gradul 2 (avioanele au aceeashi stare de pregatire k la gradul 1 dar pilotzii shi personalul tehnic se pregatesc in camere speciale de odihna cu o costumatzie care sa le permita sa treaca la pozitzia de alarma numarul 1 in baremele stabilite) shi numarul 3/gradul 3 (avioanele complet pregatite pentru zbor cu exceptzia rachetelor aeraer neacroshate se afla parcate in zonele de dispersare ale subunitatzilor pilotzii shi personalul tehnic se afla in salile de pregatire executand programul zilei sau in locurile de cantonament fiind in masura sa treaca la pozitzia de alarma numarul 2 in baremele stabilite.

POZITZIE NEUTRA pozitzia perpendiculara a manshei in care aeronava primeshte o pozitzie aproape orizontala in timpul zborului.

pozitzie pozitzii s. f. pozitzionare a partenerilor in timpul unui act sexual.

a fi in pozitzie expr. (d. femei) a fi gravida.

a lua pozitzia ghiocel expr. (adol.) a sta cu capul in pamant / cu barbia in piept.

pozitzia 42 expr. (er. obs.) pozitzie in care unul dintre parteneri este ashezat pe un scaun iar celalalt in genunchi practica sexul oral.

pozitzia 69 expr. (er. obs.) practica sexuala constand in stimularea orala reciproca shi simultana a organelor genitale de catre parteneri.

pozitzia misionarului expr. (er.) pozitzie a partenerilor de sex in care femeia sta intinsa pe spate iar barbatul se pozitzioneaza deasupra ei sprijininduse pe coate.