POP¹ popi s. m. 1. Stalp barna par prajina etc. avand diverse intrebuintzari mai ales k element de sustzinere sau de sprijin: a) bucata lunga de lemn prajina sau par folosite pentru a sprijini in mod provizoriu un gard crengile unui pom etc.; proptea sprijin; b) stalp sau barna groasa de lemn cu care se sustzine provizoriu sau se consolideaza un zid un plansheu un acoperish; c) fiecare dintre stalpii unei prispe sau ai unui pridvor care avand unul dintre capete infipt in talpa prispei sustzin cu celalalt capat streashina acoperishului; d) (reg.) fiecare dintre stalpii care avand unul dintre capete infipt in pamant sustzin un gard sau o poarta. ♦ Betzishor ashezat in cutia de rezonantza a unor instrumente cu coarde cu rolul de a transmite vibratziile. 2. (Reg.) Nume dat mai multor piese obiecte sau partzi ale acestora asemanatoare k forma sau k intrebuintzare cu un pop¹ (1) ori executate dintrun pop¹. 3. Manunchi de plante ashezate vertical pentru uscare. [Pl. shi: (3 n.) popuri] Din bg. pop.

pop² sm vz popa¹

pop³ [At: DEX / E: eg pop] 1 sni Curent artistic afirmat in muzica ushoara din cel deal shaptelea deceniu al sec. XX mai ales in Anglia shi in S. U. A. inspirat din creatzia folclorica. 2 sni (Pex) Compozitzie de muzica ushoara cu tema shi linie melodica inspirate din folclor. 3 ain (Is) Muzica ~ Muzica ushoara sau rock cu larga audientza la public.

pop¹ [At: LB / V: (reg) popa pup / Pl: ~i (reg sn) ~uri / E: bg поп] 1 sm Par¹ (1) cu care se sprijina provizoriu gardul crengile unui pom etc. Si: proptea reazem sprijin sustzinere (rar) sprijinitoare (pop) poprea (reg) popoinog poponetz³ (12) pripoana propta propteala proptish shosh shpreit (inv) rezematura sprijineala sprijinitura. 2 sm Stalp sau barna la casele shi acareturile tzaraneshti pentru a sustzine sau a consolida zidul plansheul acoperishul etc. Si: palimar (pop) popartzac (1) (reg) poponetz³ (13). 3 sm (Mun; is) ~ul nasului Cartilaj care desparte intre ele fosele nazale Si: vomer (reg) popos. 4 av (Reg; d. oameni; ie) A sta ~ A se tzine drept. 5 av (Reg; d. oameni; iae) A sta in picioare. 6 av (Reg; iae) Se spune despre un lucru foarte bine facut. 7 sm Fiecare dintre stalpii prispei sau ai pridvorului care sustzin streashina acoperishului. 8 sm (Mol) Fiecare dintre stalpii care avand un capat infipt in pamant sustzin gardul sau poarta Si: (reg) popcie. 9 sm (Mun; Dob) Fiecare dintre stalpii care sustzin podul morii. 10 sm (Reg) Stalp de telegraf. 11 sm (Trs) Grinda groasa folosita pentru pavat strazile. 12 sm (Reg) Bucata de lemn adaugata la o barna k sa o prelungeasca. 13 sm (Mol; Trs) Prepeleac care se atarna oale. 14 sm (Reg) Butuc sau bolovan care se sprijina o parghie. 15 sf (Reg; if popa) Cui sau bucata de lemn in forma de „T” care leaga la plug grindeiul de cotiga Si: (reg) ciocarlie ciocalteu cocosh masea. 16 sm Bucata de lemn care leaga cele doua lopatzele ale carceiei la car Si: (reg) jigla lopatzica scaiush speteaza stinghie. 17 sm (Reg) Fus la vartelnitza. 18 sf (Reg; if popa) Barbatush la razboiul de tzesut. 19 sm Betzishor pus inauntrul viorii violoncelului etc. in dreptul catushului k sa sprijine peretele de deasupra. 20 sm (Reg) Batz scurt ascutzit la un capat cu care se joaca copiii lovindul cu alte betze Si: (reg) popic² (14) Vz tzurca. 21 (Ics) In ~ Joc de copii la care se foloseshte popul¹ (20). 22 sm (Reg) Scandura din mijloc la fundul butoiului care sunt ashezate perpendicular doagele Si: chinga stinghie. 23 sm (Reg) Piesa de lemn la teasc care preseaza strugurii sau semintzele plantelor oleaginoase. 24 sm (Reg) Bucata de lemn cu care preseaza ciobanii coshul pe branza. 25 sm (Reg) Bucata circulara dintrun trunchi de brad care stau ciobanii cand mulg oile. 26 sm (Buc; Mol) Bucata rotunda de lemn in care se fixeaza nicovala de ascutzit coasa. 27 sm (Reg) Bucata de lemn groasa la un capat cu care se batuceshte pamantul Si: (reg) popic² (11) Vz mai². 28 sm (Ban; Trs) Tavalug cu care se ridica piatra. 29 sm (Mol; lpl) Parte a harnashamentului care sta sub coada calului Si: (reg) curar. 30 sm Gramada de snopi sau manunchi de plante (in canepa coceni de porumb etc.) care se ashaza in picioare k un con k sa se usuce Si: (reg) capitza ciucla poponetz³ (14). 31 sf (Reg; if popa; shis popa crucilor) Snop de grau care se pune piezish in varful claii sau gramezii de snopi formand o aparatoare de ploaie Si: (reg) caciula clop magar preoteasa varf. 32 sm (Trs) Fir de canepa mai bine dezvoltat folosit pentru samantza. 33 sm (Trs; lpl) Fire de canepa semanate in porumbishte pentru samantza Si: (reg) haldani. 34 sm (Trs; lpl) Fire de grau lasate netaiate. 35 sm (Reg) Fir de porumb ramas nesapat la a# doua prashila.

POP (1) popi s. m. (2) popuri s. n. 1. Stilp sau par de lemn care se foloseshte pentru a sprijini un zid un plansheu cracile unui pom etc.; stilp sau bara ashezata in pozitzie verticala care serveshte la sustzinerea unei constructzii sau a unor piese dintro constructzie. Imi atrase mai ales luareaaminte un par tinar incarcat cu pere rumene asha de multe incit crengile trebuisera sa fie sprijinite cu popi. SADOVEANU O. VIII 60. Sa ashezat mai departe dupa un pop al prispei. POPA V. 49. In coltzul dimpotriva shi sprijinit pe un pop de brad se ridica un horn mic de vatra rece pustie shi fara cenusha. HOGASH M. N. 78. 2. Manunchi de cinepa sau alte plante ashezate in picioare k sa se usuce.

POP¹ ~i m. 1) Stalp la prispa sau la pridvor care sustzine streashina acoperishului; parmac. 2) Bucata de lemn in care se fixeaza batca sau nicovala. 3) Manunchi de anumite plante (canepa in stuf etc.) puse in picioare la uscat. /<bulg. pop

pop m. 1. stalp pus in mijlocul casei ce propteshte coarda (cand nui destul de tare); a sprijini cu popi; 2. stinghie: popul teascului de vie; 3. Mold. lemnul cu trei craci al vartelnitzei; 4. snop conic de in lana coceni: cladeshte in popi manuchi de in. [Slav. POPŬ popa; pentru sensurile tehnice (cari lipsesc limbilor slavice) cf. acceptziunile corespunzatoare ale fr. moine shi ale germ. Pfaffe].

1) pop m. (vsl. popŭ popa). Proptea stilp par ashezat vertical supt ceva k sa nu se lase maĭ jos cum se pune la tavanele slabe in vioara supt scaun k sa sustzie presiunea coardelor shi altele. Lemnu care sustzine roata virtelnitzeĭ saŭ ciciriculuĭ. S. n. pl. urĭ k stogurĭ (Damé 62). Gluga piramida de cocenĭ (strujenĭ) de cotoare sh. a. A sta pop a sta copacel a sta in picĭoare vorbind de pruncĭ cind incep sa pasheasca.

2) pop m. (vsl. popŭ popa). Vechĭ. Popa (numaĭ la sing. in loc. fixe k pop Ion al luĭ pop Ion k shi azĭ mosh).

popa² sm vz pop¹

pop¹ (stalp) s. m. pl. popi

pop² (manunchi) (pop.) s. n. pl. pópuri

pop (stalp) s. m. pl. popi

pop (manunchi) s. n. pl. pópuri

POP s. 1. (CONSTR.) palimar (pop.) popartzac (reg.) poponetz. (~ de sustzinere a unui zid a unui plansheu.) 2. v. proptea. 3. v. speteaza. 4. (reg.) capitza ciucla poponetz. (Un ~ de in.)

POP s. v. chinga fus prepeleac stinghie.

POP s. 1. (CONSTR.) palimar (pop.) popirtzac (reg.) poponetz. (~ de sustzinere a unui zid a unui plansheu.) 2. proptea reazem sprijin sustzinere (rar) sprijinitoare (pop.) poprea (reg.) pripoana propta propteala proptish shpraitz (prin Munt. shi Olt.) papainog (Transilv.) shosh (inv.) rezematura sprijineala sprijoana. (~ pentru sustzinerea gardului.) 3. (TEHN.) lopatzica speteaza stinghie. (La circeie se afla un ~.) 4. (reg.) capitza ciucla poponetz. (Un ~ de in.)

pop s. v. CHINGA. FUS. PREPELEAC. STINGHIE.

pop (pópi) s. m. 1. Gramada de shtiuletzi de porumb pushi la uscat. 2. Stilp de lemn in pridvorul caselor tzaraneshti. 3. Axa a virtelnitzei. 4. Proptea reazem. Creatzie expresiva cf. pup dop pap(ushe); k in cazul acesta din urma pare sa indice un obiect relativ nedefinit prin conturile sale sau o marioneta. Raportul cu popa „preot” (Tiktin; Candrea; Scriban) este dubioasa. Der. din gr. ὐποπούς „inzestrat cu picioare” (Diculescu Elementele 469) e improbabila. Der. popic (Mold. popica) s. n. (bucata mica de lemn cu diferite intrebuintzari; pop de vioara) cu suf. dim. ic (dupa Conev 60 din bg. pop); popicar s. m. (jucator de popice); popici s. n. (Olt. axul virtelnitzei); popou s. n. (shezut fund) cuvint folosit de copii; poponete (var. poponetz) s. m. (shezut; hopamitica; marioneta om de paie; sperietoare; lampitza; volbura Convolvulus arvensis; shobolan de cimp Mus silvaticus) a caror idee comuna este cea de „marioneta shezind in fund” (numele volburei vine din sb. poponac care nu poate explica celelelte sensuri din rom. cf. Cihac II 278; dupa Conev 56 din bg. papunec); popondoc s. m. (parmac); popindoc s. m. (shobolan de cimp; Mold. copil pushti); popindau (var. popinzoi popinzac) s. m. (shobolan de cimp; sperietoare); popindac s. n. (Mold. plavie mushuroi la suprafatza apei in terenurile mlashtinoase); popi s. m. pl. (Mold. taftur) cf. pofi; popenchi (var. popinci) s. m. (ciuperca comestibila Coprinus atramentarius Coprinus comatus Pholiota mutabilis Pluteus cervinus Amillaria mellea) care Candrea il lega de sb. popič „ciuperca” shi Scriban de rut. podpenka; popotza vb. refl. (a se cocotza) cf. cocotza; impopotz(on)a vb. refl. (a se gati) care Capidan Dacor. II 626 il lega de pupa(za) pornind de o forma primitiva impupaza cf. DAR; popic interj. (exprima ideea unei aparitzii neashteptate).

pop popi s.m. Stalp par proptea. Din bg. pop (DEX MDA); creatzie expresiva (DER).