POP (1) popi s. m. (2) popuri s. n. 1. Stilp sau par de lemn care se foloseshte pentru a sprijini un zid un plansheu cracile unui pom etc.; stilp sau bara ashezata in pozitzie verticala care serveshte la sustzinerea unei constructzii sau a unor piese dintro constructzie. Imi atrase mai ales luareaaminte un par tinar incarcat cu pere rumene asha de multe incit crengile trebuisera sa fie sprijinite cu popi. SADOVEANU O. VIII 60. Sa ashezat mai departe dupa un pop al prispei. POPA V. 49. In coltzul dimpotriva shi sprijinit pe un pop de brad se ridica un horn mic de vatra rece pustie shi fara cenusha. HOGASH M. N. 78. 2. Manunchi de cinepa sau alte plante ashezate in picioare k sa se usuce.