proptea sf [At: ANON. CAR. / V: proft~ ~pea (reg) ~eaua ~eua / Pl: ~ele (rar) ~eli / E: drr propteala] 1 Lemn stalp bara etc. cu care se sprijina un gard un zid un pom etc. Si: (pop) poprea (reg) prijin propta (1) propteala (4). 2 (Pop; is) ~ua (~eala) gardului Persoana lenesha shi urata. 3 (Ias) Copil nelegitim. 4 (Ivr; lpl) Gard. 5 (Reg) Piedica la car la carutza. 6 (Inv; fig) Favoare nemeritata Si: sprijin. 7 (Pex) Persoana care acorda cuiva un sprijin neprincipial. 8 (Reg; fig; fam) Lovitura de pumn. 9 (Inv; if propteala) Rezemare.

PROPTEÁ proptele s. f. 1. Lemn stilp par scindura care se pune pentru a sprijini un gard o poarta un zid etc. SHtiu k numai zidurile shubrede au proptele... SHi gardurile vechi care fara proptele lear trinti vintul. STANCU D. 290. Cum ajunsera descalecara... voind sa lege capastrul calului de propteaua portzii. ISPIRESCU L. 390. Proptele shi manunchi de tufish legatzi cu fringhii sprijina shi intaresc taracii. ODOBESCU S. III 109. ◊ Expr. (Popular) Propteaua gardului = persoana foarte lenesha. Batate crucea de nash Cum naiba ma inshelashi SHi cu cin’ macununashi! Cu toanta din Fagarash Cu urita satului Cu propteaua gardului. TEODORESCU P. P. 334. 2. Fig. (La pl. cu valoare de sg.) Sprijin protectzie nemeritata; p. ext. persoana care da cuiva un sprijin nemeritat. V. interventzie. Dar oameni cu proptele! Nu shtiu cum vine asta... Ce sint proptelele? Rude la Ierusalim baiete... STANCU D. 290. ◊ Expr. A avea proptele = a se bucura de protectzie nemeritata a fi protejat. Pl. shi: propteli. Varianta: propeá s. f.

PROPTEÁ ~éle f. 1) Bucata de lemn (par stalp prajina etc.) cu care se sprijina provizoriu ceva (k sa nu se pravaleasca). 2) fig. mai ales la pl. Sustzinere nemeritata (acordata cuiva). 3) fig. Persoana care acorda asemenea sustzinere. /v. a propti

proptea f. 1. ceeace sprijina ceva shi lucrul de care se sprijina; 2. fig. sprijin protectziune. [Tras din proptì].

proptéa f. pl. ele (d. proptesc). Vest. Lucru care sprijina (de ex. o prajina la o ramura prea incarcata de poame k sa nu se fringa). Fig. Ajutor protectziune: a ajunge departe cu proptelele partiduluĭ. Iron. Proptele la falcĭ pumnĭ ghĭonturĭ (V. protzapesc). In est propea (d. propesc). Vechĭ poprea podprea.

proftea sf vz proptea

propea² sf vz proptea

propteaua sf vz proptea

propteua^[1] sf vz proptea corectata

PROPEÁ¹ s. f. v. proptea.

popreá V. proptea.

propeá V. proptea.

propteá s. f. art. propteáua g.d. art. proptélei; pl. proptéle art. proptélele

propteá s. f. art. propteáua g.d. art. proptélei; pl. proptéle

proptea

PROPTEÁ s. pop reazem sprijin sustzinere (rar) sprijinitoare (pop.) poprea (reg.) pripoana propta propteala proptish shpraitz (prin Munt. shi Olt.) papainog (Transilv.) shosh (inv.) rezematura sprijineala sprijoana. (~ pentru consolidarea gardului.)

PROPTEÁ s. v. prajina.

PROPTEA s. pop reazem sprijin sustzinere (rar) sprijinitoare (pop.) poprea (reg.) pripoana propta propteala proptish shpraitz (prin Munt. shi Olt.) papainog (Transilv.) shosh (inv.) rezematura sprijineala sprijoana. (~ pentru consolidarea gardului.)

proptea s. v. PRAJINA.

proptea proptele s. f. relatzie influenta