opțiuni
  • info

12 definiții pentru proptă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRÓPTĂ, propte, s. f. (Reg.) 1. Proptea. 2. (În expr.) A se pune proptă sau a sta în propta cuiva = a se opune, a se împotrivi. – Din propti (derivat regresiv).

PRÓPTĂ, propte, s. f. (Reg.) 1. Proptea. 2. (În expr.) A se pune proptă sau a sta în propta cuiva = a se opune, a se împotrivi. – Din propti (derivat regresiv).

proptă sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) proap~, propt sn / Pl: ~te / E: propti] (Reg) 1 Proptea (1). 2 (Pop; pex; îe) A sta ~ gardului A sta degeaba. 3 (Îlpp) În ~ În contra. 4 (Îe) A se pune (în) ~ (cu cineva) sau a sta în ~a cuiva A se împotrivi cuiva. 5 (Fig; rar) Protecție neprincipială.

PRÓPTĂ, propte, s. f. (Regional) 1. Proptea (1 ). Numa Toader ia aminte... Că-i un loc primejdios, Pe sub proptă lunecos, îndărăt prăpăstios. Proptele sub roți scrîșneau, Ortacii greu s-opinteau. DEȘLIU, M. 6. 2. Împotrivire, opunere, rezistență. ◊ Loc. adv.. În propta cuiva = împotriva cuiva. Cine să stea în propta valului acestuia? VLAHUȚĂ, la CADE.

PRÓPTĂ ~e f. v. PROPTEA. ◊ A se pune ~ cuiva a se opune. /v. a propti

PROPTĂ s.f. (Ban., Criș.) Proptea. Proptĕ. Fulcrum. AC, 363. ◊ Fig. Fii proptă de aleanul pagubeei. MISC. SEC. XVII, 60v. Etimologie: propti.

próptă f., pl. e (d. proptesc). Vest. Proptea. Fig. A te pune’n proptă, a te opune, a pune opor. În proptă, contra: în propta furiiĭ apelor.

proaptă sf vz proptă

propt sn vz proptă

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

próptă (reg.) s. f., g.-d. art. próptei; pl. própte

próptă s. f., g.-d. art. próptei; pl. própte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRÓPTĂ s. v. pop, proptea, protecție, reazem, sprijin, susținere.

proptă s. v. POP. PROPTEA. PROTECȚIE. REAZEM. SPRIJIN. SUSȚINERE.

Intrare: proptă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • proptă
  • propta
plural
  • propte
  • proptele
genitiv-dativ singular
  • propte
  • proptei
plural
  • propte
  • proptelor
vocativ singular —
plural —
proaptă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
propt
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

proptă, proptesubstantiv feminin

regional
  • 1. Proptea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: proptea
    • format_quote Numa Toader ia aminte... Că-i un loc primejdios, Pe sub proptă lunecos, Îndărăt prăpăstios. Proptele sub roți scrîșneau, Ortacii greu s-opinteau. DEȘLIU, M. 6. DLRLC
  • 2. Opunere, rezistență, împotrivire. DLRLC
    sinonime: opunere rezistență împotrivire
    • chat_bubble locuțiune adverbială În propta cuiva = împotriva cuiva. DLRLC
    • chat_bubble A se pune proptă sau a sta în propta cuiva = a se opune, a se împotrivi. DEX '09 DEX '98
      sinonime: opune împotrivi
      • format_quote Cine să stea în propta valului acestuia? VLAHUȚĂ, la CADE. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.