pop (pópi) s. m. 1. Gramada de shtiuletzi de porumb pushi la uscat. 2. Stilp de lemn in pridvorul caselor tzaraneshti. 3. Axa a virtelnitzei. 4. Proptea reazem. Creatzie expresiva cf. pup dop pap(ushe); k in cazul acesta din urma pare sa indice un obiect relativ nedefinit prin conturile sale sau o marioneta. Raportul cu popa „preot” (Tiktin; Candrea; Scriban) este dubioasa. Der. din gr. ὐποπούς „inzestrat cu picioare” (Diculescu Elementele 469) e improbabila. Der. popic (Mold. popica) s. n. (bucata mica de lemn cu diferite intrebuintzari; pop de vioara) cu suf. dim. ic (dupa Conev 60 din bg. pop); popicar s. m. (jucator de popice); popici s. n. (Olt. axul virtelnitzei); popou s. n. (shezut fund) cuvint folosit de copii; poponete (var. poponetz) s. m. (shezut; hopamitica; marioneta om de paie; sperietoare; lampitza; volbura Convolvulus arvensis; shobolan de cimp Mus silvaticus) a caror idee comuna este cea de „marioneta shezind in fund” (numele volburei vine din sb. poponac care nu poate explica celelelte sensuri din rom. cf. Cihac II 278; dupa Conev 56 din bg. papunec); popondoc s. m. (parmac); popindoc s. m. (shobolan de cimp; Mold. copil pushti); popindau (var. popinzoi popinzac) s. m. (shobolan de cimp; sperietoare); popindac s. n. (Mold. plavie mushuroi la suprafatza apei in terenurile mlashtinoase); popi s. m. pl. (Mold. taftur) cf. pofi; popenchi (var. popinci) s. m. (ciuperca comestibila Coprinus atramentarius Coprinus comatus Pholiota mutabilis Pluteus cervinus Amillaria mellea) care Candrea il lega de sb. popič „ciuperca” shi Scriban de rut. podpenka; popotza vb. refl. (a se cocotza) cf. cocotza; impopotz(on)a vb. refl. (a se gati) care Capidan Dacor. II 626 il lega de pupa(za) pornind de o forma primitiva impupaza cf. DAR; popic interj. (exprima ideea unei aparitzii neashteptate).