pasare sf [At: PSALT. HUR. 5^r/12 / V: (ivp) ~sere (Pl: paseri) (irg) ~sire (reg) ~sare ~sare pasare paseare / Pl: pasari (asr) ~ri (reg) pasuri / E: ml passer] 1 Vertebrata ovipara cu trupul acoperit cu pene cu membrele anterioare transformate in aripi pentru zbor shi cu maxilarele acoperite de formatzii cornoase in forma de cioc. 2 (Reg; shic ~amalaiului ~ashurii ~casareanca ~decasa ~deshura ~porceasca ~suratica ~tziganeasca) Vrabie (Passer domesticus). 3 (Orn; ic) ~demunte Specie de vrabie care traieshte in regiunile de munte (Passer montanus). 45 (Orn; reg; shic) ~defan ~deholda ~galbena Presura (Emberiza citrinella shi calandra). 6 (Orn; reg; if pasare) Gaitza (Garrulus glandarius). 7 (Orn; reg) Codobatura (Motacilla alba). 8 (Pop; ie) Toata ~a pe limba ei piere Fiecare plateshte intrun fel sau altul pentru faptele sale. 9 (Mtp; is) ~ maiastra Pasare fermecata. 10 (Mtp; is) ~ cu cioc de fier Fiintza fabuloasa din basme. 11 (Reg; dep; ias) Epitet dat unui om lacom shi hraparetz. 12 (Is) ~ rara (cdp lat rara avis) Se spune despre ceva deosebit de rar shi greu de gasit. 13 (Ics) Dea ~a zboara Joc de copii in care jucatorii trebuie sa reactzioneze rapid la intrebarile unei persoane ridicand in sus mainile in cazul cand aceasta se refera la o pasare shi tzinandule nemishcate cand ea se refera la altceva. 14 (Fig) Avion. 15 (Prt) Epitet la adresa tziganilor Si: cioara. 16 (Spc; mpl; shis ~a casei ~ de casa ~ de curte ~ de poiata ~ domestica) Nume generic pentru pasarile (1) crescute pe langa casa omului Si: oratanie (reg) cobaie cojbalitza galitza oara. 17 (Prc) Gaina. 18 (Prc) Carne de pasare (1617) folosita k aliment. 19 (Pex) Mancare preparata din astfel de carne. 20 (ic) ~alira Pasare cu coada in forma de lira care traieshte prin padurile din Australia (Menura superba). 21 (Orn; ic) ~amusca Colibri (Trochilus). 22 (Ic) ~aparadisului sau (rar) ~deparadis paserearaiului Pasare cu pene bogate shi frumos colorate care traieshte in insulele Malaeziei in China shi in India (Paradisea apoda). 23 (Ic) ~aomatului Pasare mica cu penajul in diferite culori printre care predomina albul care traieshte in Muntzii Carpatzi coborand numai rareori iarna shi in regiunile de dealuri sau de campie Si: (rar) presuradeiarna presuradeomat (Pleotrophenax nivalis). 24 (Orn; ic) ~afurtunii (sau rar ~vijeliei) Furtunar (Puffinus puffinus yelkouan). 25 (Orn; pop; ic) ~galbenancioc Mierla (Turdus merula). 26 (Orn; ic) ~caineasca Privighetoareroshie (Luscinia megarhynchos). 27 (Orn; Trs; ic) ~deaur Specie de pitulice (Phylloscopus trochillus). 28 (Trs; ic) ~debere Cinteza de iarna (Fringilla montifringilla). 29 (Trs; ic) ~debradet Cocoshdemunte (Tetrao urogallus). 30 (Mar; iac) Forfecutza (Loxia curvirostra). 31 (Ban; ic) ~galbena Scatiu (Carduelis spinus). 32 (Trs; iac) Grangur (Oriolus oriolus). 33 (Trs; ic) ~depadure Grangur (Oriolus oriolus). 34 (Trs; ic) ~deharau Sfranciocdeiarna (Lanius excubitor). 35 (Reg; iac) Berbecel (Lanius collurio). 36 (Trs; ic) ~deuli Sfranciocdeiarna (Lanius excubitor). 37 (Trs; ic) ~tziganeasca Berbecel (Lanius collurio). 38 (Buc; iac) Codobatura (Motacilla alba). 39 (Trs; Mar; ic) ~eaplugului Ciocarlie (Alauda arvensis). 40 (Trs; iac) Codobatura (Motacilla alba). 41 (Trs; iac) Pitzigoi (Parus major). 42 (Trs; ic) ~aaratului (sau ~eaplugului) ori (Mun) ~turbata Ciocarlie (Alauda arvensis). 43 (Mol; ic) ~dejir Ciocarliesibirica (Melanocorypha leucoptera). 44 (Mol; ic) ~dematase sau (Trs) ~afrigului Matasar (Bombycilla garrulus garrulus). 45 (Trs; ic) ~decai sau ~ascaiului Sticlete (Carduelis carduelis). 46 (Reg; ic) ~eamugurilor sau ~roshie Caldarash (Pyrrhula). 47 (Trs; ic) ~domneasca Cinteza (Fringilla coelebs). 48 (Iac) Sticlete (Carduelis carduelis). 49 (Iac) Caldarash (Pyrrhula). 50 (Trs; ic) ~imparateasca Ierunca (Terastes bobasia). 51 (Trs; ic) ~leganata sau (Mar) ~deapa (Buc) ~degheatza Pescarelnegru (Cinclus cinclus). 52 (Trs; ic) ~cereasca Pescarelalbastru (Aleedo atthis). 53 (Olt; ic) ~manuitoare Cojoaica (Certhia familiaris). 54 (Trs; ic) ~pistritza Cotzofana (Pica caudata). 55 (Buc; Mol; ic) ~tatareasca Nagatz (Vanellus vanellus). 56 (Ban; ic) ~vorbitoare Gaitza (Garrulus glandarius). 57 (Ban; iac) Papagal (Psittacus). 58 (Trs; ic) ~aaimare Bibilica (Numida meleagris). 59 (Trs; ic) ~acampului sau (Mun) ~cupup Ciocarlan (Galerida cristata). 60 (Reg; ic) ~acanepii Canepar (Carduelis cannabina). 61 (Reg; ic) ~eainului Inaritza (Carduelis flammea). 62 (Reg; ic) ~amortului (sau ~amortzii ~amortzilor) ori ~demoarte ~asaraciei Cucuvea (Athene nocturna). 63 (Trs; ic) ~apamantului sau (Dob) pasereaciobanului Sitar (Scolopax rusticola). 64 (Olt; ic) paserepustielnica Bufnitza (Bulo bulo). 65 (Reg; ic) ~debalega Pupaza (Upupa epops). 66 (Reg; ic) ~aluiHristos sau ~cuciocincrucishat Forfecutza (Loxia curvirostre). 67 (Rar; ic) ~aogorului Ploierochios (Burhinus oedicnemus). 68 (Trs; ic) ~denoroc Specii de papagali sau canari care flashnetarii le foloseau pentru scoaterea biletelor de noroc. 69 (Trs; ic) ~despini Pasare nedefinita mai indeaproape. 70 (Irg; euf) Organ genital la oameni sau uneori la animale.

PÁSARE pasari s. f. 1. Vertebrat ovipar cu corpul acoperit cu pene shi cu membrele anterioare transformate in aripi pentru zbor. Pasari de apa albe se inaltza pe virful catargelor. SAHIA N. 40. Toate pasarile dorm Numai eu nu mai am somn! JARNÍKBIRSEANU D. 163. Nu da pasarea din mina pentru cea de pe gard (= nu lasa satzi scape un lucru sigur pentru unul indoielnic). Toata pasarea pe limba ei piere (= fiecare plateshte intrun fel sau altul pentru faptele sale). ◊ Pasare de curte v. curte. Pasare calatoare v. calator (3). Pasare maiastra v. maiestru. ◊ Fig. Pasare de fier = avion. Traim intrun veac in care... pasari de fier brazdeaza vazduhul. SADOVEANU E. 62. Lapte de pasare v. lapte. 2. Compuse: pasaremusca = colibri (Trochilus palia). Ochii ashteptau fara mirare sa vada aparind shi fapturi potrivite privelishtii: sherpi groshi cit bratzul pasareamusca o maimutza balansinduse in leaganul de liane. C. PETRESCU R. DR. 214; pasareaomatului = pasare mica cu pene de diferite culori predominind culoarea alba; traieshte in muntzii Carpatzi shi rareori la shes (Montifringilla nivalis Fringilla nivalis). Pasareaomatului... mai cu seama in muntzii Carpatzilor se afla intrun numar foarte insemnat. MARIAN O. I 386; pasareaparadisului v. paradis; pasareacinepei = cinepar; pasareamortzii = cucuvea; pasaretatarasca = nagitz; pasaretziganeasca = codobatura. Pl. shi: pasari (BUJOR S. 90 JARNÍKBIRSEANU D. 219). Varianta: pásere paseri (SADOVEANU O. II 540 GIRLEANU L. 42 ISPIRESCU L. 17) s. f.

PÁSARE pasari f. Animal vertebrat ovipar avand corpul acoperit cu pene aripi adaptate de obicei pentru zbor shi un cioc in partea anterioara a capului. ~ domestica. ~ de padure. ~ migratoare. ◊ ~ calatoare pasare care pleaca iarna in tzarile calde. ~musca pasare tropicala de talie foarte mica cu cioc lung subtzire cu penaj viu colorat stralucitor care poate zbura foarte iute; colibri. ~lira pasare australiana cu coada in forma de lira (la barbatushi). ~eaparadisului v. PARADIS. ~ maiastra pasare inzestrata in credintzele populare cu puteri supranaturale; pasare nazdravana. [G.D. pasarii] /<lat. passer

pasare f. animal ovipar cu doua picioare avand pene shi aripi; pasare maiastra inzestrata cu graiu omenesc aduce veshti de pe cea lume sau de pe taramul celalalt: iat’o pasare maiastra prinsa ’n lupta c’un balaur AL. pasare musca pasarica din America cu colori sclipitoare; pasarea paradisului pasare din India insemnata prin penishul shi micimea ei; pasare tatareasca nagatz; pasare tziganeasca codobatura. [Lat. PASSAREM = PASSEREM].

pásare f. pl. pasarĭ (lat. pássar pássaris ild. pásser pásseris vrabie; it. pássera pássero shi passere vrabie; sp. pájaro pasare pg. pássaro pasare). Animal vertebrat ovipar inaripat shi acoperit de pene: se shtiŭ 10.000 de speciĭ de pasarĭ viĭ shi 500 fosile. Ban. Oash. Vrabie. K pasarea (Mold.) foarte rapede: a trecut k pasarea. Pasare maĭastra pasare cu vorba omeneasca in poveshtĭ. Pasarea musca colibri. Pasarea paradisuluĭ o pasarica din Oceania cu pene foarte frumoase shi infoĭate. Pasare tatareasca nagitz (care dupa credintza poporuluĭ pin strigatu eĭ denuntza Tatarilor navalitorĭ locu unde se ascundeaŭ Romaniĭ). Prov. Toata pasarea pe limba eĭ pere orĭce pasare pin strigatu eĭ atrage vinatoru orĭ ce om pin faptele luĭ rele se compromite.

pasare² sf vz pasare

pasare sf vz pasare

pasere sf vz pasare

pasire sf vz pasare

pasare³ sf vz pasare

paseare sf vz pasare

ompásare s. m. ♦ 1. Om care incearca sa zboare cu aripi improvizate ◊ „Clubul oamenilorpasare [...] Cu toate k numarul lor nu este mare membrii acestui club sunt foarte activi shi au luat parte la numeroase demonstratzii de zboruri cu aripi improvizate.” R.l. 3 I 74 p. 6. ◊ „Omulpasare. Francezul B.B. a creat ingeniosul dispozitiv din imagine prevazut cu un motor shi cu panze care permite omului sa zboare aidoma unei pasari insa numai deasupra unei suprafatze plane fara obstacole.” Sc. 15 X 78 p. 5; v. shi R.l. 26 III 74 p. 6. ♦ 2. Zburator la circ ◊ „Vom patrunde sub cupola circului in lumea acelor «nebuni sublimi» cum le spunea cu drag Chaplin a «oamenilorpasari» cum ia numit dea lungul anilor circul zburatorii.” I.B. 10 IV 74 p. 3 (din om + pasare)

pásare s. f. g.d. art. pắsarii; pl. pắsari

pásare s. f. g.d. art. pasarii; pl. pasari

pasare pl. pasari

pasare pasari.

PÁSARE s. (ORNIT.) 1. zburatoare. 2. oratanie (reg.) cobaie cojbalitza galitza gujalie oara. (Creshte pasari pe langa casa.) 3. pasare de prada = pasare rapitoare; pasare rapitoare = pasare de prada. 4. pasareafurtunii v. furtunar; pasareamusca v. colibri; pasareaomatului (Plectrophenax nivalis) = (reg.) presuradeiarna presuradeomat; pasareaparadisului (Paradisea apoda) = (reg.) pasarearaiului.

PASARE s. v. membru penis vrabie.

PASARE s. (ORNIT.) 1. zburatoare. 2. oratanie (reg.) cobaie cojbalitza galitza gujalie oara. (Creshte ~ari pe linga casa.) 3. pasareafurtunii (Puffinus puffinus yelkouan) = furtunar (rar) pasareavijeliei; pasareamusca (Trochilus) = colibri; pasareaomatului (Plectrophenax nivalis) = (reg.) presuradeiarna presuradeomat; pasareaparadisului (Paradisea apoda) = (reg.) pasarearaiului.

pasare s. v. MEMBRU. PENIS. VRABIE.

pásare (pắsari) s. f. 1. Vertebrat ovipar cu corpul corpul acoperit cu pene; zburatoare. 2. Organ genital masculin. Istr. pǫsare. Lat. passarem forma vulgara a lui passerem (Pushcariu 1280; CandreaDens. 1350; REW 6268) cf. it. passero prov. paser cat. passara sp. pájaro port. pássaro. Pentru sensul al doilea cf. pula shi can. pájaro. Der. pasaresc adj. (de pasare; confuz incurcat); pasareshte adv. (incurcat confuz); pasaretz s. n. (multzime de pasari); pasarica s. f. (pasare mica; organ genital); pasarime s. f. (multzime de pasari); pasaroi s. m. (pasare mare; Trans. vrabioi); pasarar s. m. (vinator vinzator sau crescator de pasari; uliu erete).

pásare pasari s.f. (ornit.; mit.) Pasarea Maiastra animal mitologic autohton. „Este o pasare alegorica ce poate fi stapanita limitat de om shi e totodata o pasare justitziara. Reprezentata k o pasare multicolora shi stralucitoare cu fortze magice inepuizabile Pasarea Maiastra are rang regal shi e slujita la nevoie de toate celelalte pasari. Interventziile ei sunt mai ales pasive iar relatziile cu omul sunt intotdeauna echitabile” (Kernbach 1989). Pasarea Maiastra face parte dintrun grup de pasari avimorfe alaturi de Pajura shi Pasarea de foc. Poarta mesajele zanelor shi ale arhedemonilor (Vulcanescu 1987). „Pasarile mitice ale diferitelor popoare (Phoenix Garuda Maiastra etc.) intruchipeaza un principiu solar shi al regenerarii veshnice a vietzii. Una din functziile lor este de a fi agentzi de legatura dintre pamant shi cer dintre lumea de aici shi cea de dincolo” (Evseev 2001: 140). E atestata in folclorul din Maramuresh Chioar Codru shi Lapush: „Cine mo aflat pe mine / Om pemintean na si nime / Numai Pasarea Maiastra / SHa zbura maiciin fereastra / SHi maicii ia povesti / Unde miam putut muri” (Calendar 1980: 76); „Fama Domane ce mii fa / Fama pasare maiastra / Sa bat cu aripile / Sa descui ferestrile; / Sa bat boare de lumina / Sa vad pe badea cum cina” (Memoria 2001: 95; Naneshti); „Te du unde cocosh negru nu canta / SHi pasare maiastra nu umbla” (SHtetzco 1990: 59; Borsha). ♦ (onom.) Pasare Pasare Pasarica nume de familie (89 de persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Lat. passer „vrabie” (SHaineanu Scriban; Pushcariu CDDE cf. DER; DEX MDA).

PASARELE. Subst. Pasare pasarea (dim.) pasarica (dim.) pasaruica pasaroi (augm.); pasari cintatoare cintaretzi de padure (poetic). Alunar gaitza de munte nucar; botgros cireshar; botrosh; canar; cinteza pentziu cintez cintezoi; cioara cioroi; ciocanitoare; ciocirlie ciocirlan; cinepar; pietroshel cinepiu pietroshelulcinepii pasareacinepii; codobatura prundash; codrosh; colibri pasareamusca; cotzofana caragatza; tzarca tzarcoi (reg.); fisa; fisadecimp; fisademunte; florean florinte brotacel (rar); fluierash; forfecutza papagaldebrazi; grangur cinflor (reg.) zamfira (reg.); graur; gugushtiuc porumbelrizator; lacustar; lastun lastunash (dim.); lastun de apa lastun de mal; maracinar; matasar; mierla mierlitza (dim.) mierlica (rar) mierlushca (reg.) mierlutza (pop.) mierloi; papagal papagalitza (rar); pasareaomatului; pietrar pietroaica pietroshel pietroshel sur; pitulice sfredelush; pitzigoi pitzigush (reg.); privighetoare filomela (inv;); rindunica rindunea rindunel; scatiu; scortzar scortzarash scortzarel; stancutza stanca (pop.) ceuca ceucutza (dim.) papagaltziganesc (pop.); sticlete sticletzel (dim.); sturz sturzishor (dim.) sturzuletz sturzoaica (rar) cocoshar; turturea turturica turturelutza (dim. rar) turturel; tziclete tziclean tzoi (reg.); urzicar; vrabie vrabiutza (dim.) vrabioara vrabete (reg.) vrabioi pasare (reg.). Ornitologie. Ornitolog. Ornitofil (rar). Adj. Pasaresc (rar); ornitologic. Vb. A zbura ashi lua zborul. A ciripi a cinta. A oua; a cloci a scoate pui. A(shi) face cuib. Adv. Pasareshte (rar). V. glasuri de pasari.

PASARI ACVATICE. Subst. Pasare acvatica pasare de apa; pasare de balta; pasare marina. Albatros; becatza becatzina; bitlan stirc cenushiu; bitlanash; bodirlau cufundar corcodel (reg.); bodirlaucuferestrau; boudebalta buhaidebalta; califar alb; califar roshu; ciovica; ciovilicademare; corla gainusha de balta; chirighitza; cocor cocoara (reg.); cufundar cufundac; cocostirc barza (neagra cernita griva); cormoran corbdemare; egreta erodiu stirc alb; gisca gisculitza (dim.) giscan giscoi (rar) ginsac (pop.) gisca salbatica girlitza; lebada lebejoara (dim.) lebeditza (dim. pop.) lebadoi (rar); lishitza; lopatar; nagitz bibic ciovica (reg.) pasaretatarasca; pelican babitza; pescar; pescarash pescarel; pescaritza; pescarush; ploier; ratza ratza domestica ratza salbatica ratzushca (dim.); ratzishoara ratzuca (rar) ratzoi ratzoiash (dim. rar); stirc stirculetz (dim.); stirculmare cenushiu; stirculalb nobil; stirculgalben; stirculpurpuriu; stirculpitic; tziganush. Vb. A inota a se scufunda a plonja. V. glasuri de pasari.

PASARI DOMESTICE. Subst. Pasari domestice pasari de curte oratanii cobai (reg.) gobai (reg.) galitze (reg.) oare (reg.). Gaina gainusha (dim.) cobaie (reg.) closhca clotza (reg.); cocosh cocoshel (dim.) cucurigu. Bibilica pichere (reg.); bibiloi picheroi (reg.). Curca curcioaica (rar); curcan curcanash (dim.). Ratza ratzushca (dim.) ratzishoara ratzuca (rar); ratzoi ratzoiash (dim.). Gisca gisculitza (dim.); giscan giscoi (rar) ginsac (pop;). Paun paunash (dim.) paunei; paunitza pauna (rar); paunarie (rar). Porumbel porumb (pop.) porumbash (pop.) hulub (reg.) hulubash (dim. reg.) hulubel (reg.); porumbitza porumbioara (rar) porumba (pop.) porumbea (reg.) hulubitza (dim. reg.). Pui puishor (dim.) puiuc (rar) puiuletz puigan (reg.) puiandru (augm.); puica puicutza (dim.) puichitza (rar) puiculitza (pop.) puiculeana (pop.). Boboc (de ratza de gisca) bobocel (dim.). Avicultura. Avicultor. Gainareasca gainaritza (rar); giscar. Vb. A ciuguli; a oua; a cloci. V. glasuri de pasari.

ochi de pasare (sedim.) (engl.= bird’s eye) structura interna a lutitelor argiloase sau calcaroase determinata de precipitarea calcitului in porii formatzi prin degazeificarea shi deshidratarea sedimentului initzial (pori „fenestrali”). Forma asimetrica triunghiulara a acestora shi alinierea lor in strat intotdeauna cu varful in sus confera acestor structuri un caracter → geopetal prin care sar putea recunoashte pozitzia normala sau rasturnata a stratelor care le contzin. Sin. ochi de calcit structuri fenestrale.

PASARE MAIASTRA (in mitologia romaneasca) pasare simbolica sau alegorica. Reprezentata k o pasare stralucitoare multicolora cu fortze magice nelimitate. Este o pasare justitziara; are rang regal shi e slujita de toate celelalte pasari. Simbolizeaza adesea inaccesibilul aerian imposibilul shi himericul. Cantecul ei intinereshte pe cel ce o asculta. Uneori este o fata de imparat transformata in pasare k urmare a unui blestem. Tema p.m. a constituit o sursa de inspiratzie pentru C. Brancushi.

PASAREA COLIBRI grup popfolk romanesc. Constituit in 1992 in formula Mircea Baniciu Mircea Vintila Florian Pittish (inlocuit cu Marius Batzu in 2001) shi Vladi Cnejevici. Grup de vedete (trei solishti vocali) abordeaza repertoriul consacrat popfolk dar shi piese originale cu recorduri de vanzari. Discografie selectiva: „In cautarea cuibului pierdut” „Colibri” „Inca doua mii de ani”.

Gagea silvatica Loud. (syn. G. lutea KerGawl.) « Laptele pasarii ». Specie care infloreshte primavara. Flori pina la 7 in capitule reunite intro panicula corimbiforma foliolele periantului oblonge in interior galbene in exterior verzi staminele la jumatate din lungimea foliolelor. Bracteele florale 2 aproape opuse. Frunzele radicale liniarlanceolate cca 4 cm latzime plane acuminate cu 3 nervuri. Tulpina cca 18 cm inaltzime la baza cu un singur bulb ovat.

a invatza pasarea sa zboare expr. (iron. d. oameni) a invatza un lucru pe cineva mai competent / mai experimentat decit sine in respectivul domeniu.

k pasarea pe craca expr. (pop.) trecator efemer.

ficat de pasare expr. politzist.

pasare de noapte expr. (eufem.) prostituata.