CÚRTE curtzi s. f. I. 1. Spatziu (imprejmuit) in jurul unei cladiri al unei gospodarii etc. care tzine de aceasta cladire gospodarie etc.; ograda. ◊ Loc. adj. De curte = care traieshte pe langa casa omului. Pasari de curte. 2. (In trecut) Locuintza de la tzara a moshierului; conac; totalitatea acareturilor impreuna cu aceasta locuintza. 3. Palatul de reshedintza al unui suveran; (inv.) reshedintza fortificata a domnului shi a boierilor unde se refugia shi populatzia in timpul razboaielor. ♦ Totalitatea persoanelor cu functzii inalte la palatul unui suveran; suita unui suveran sau a membrilor familiei sale. II. (Cu determinari) Numele unor instantze (superioare) judecatoreshti shi administrative. Curtea de casatzie. Curtea de apel. Curtea cu juri. ♦ Totalitatea membrilor unor astfel de instantze. III. Omagiu magulitor adresat unei femei in semn de afectziune spre ai cashtiga favoarea simpatia dragostea. Lat. *curtis (= cohors tis) cu unele sensuri (II III) dupa fr. cour.

curte sf [At: CORESI EV. 107 / Pl: ~rtzi / E: ml *curtis fr cour] 12 Spatziu imprejmuit in jurul unei cladiri al unei gospodarii etc. 3 (Ila) De ~ Care traieshte pe langa casa omului Si: domestic. 4 (Inv) Locuintza de la tzara a moshierului. 5 Palatul de reshedintza al unui suveran. 6 Totalitatea persoanelor cu functzii inalte la palatul unui suveran. 79 (Is) ~ de casatzie Instantza juridica suprema care judeca recursurile aproape numai din punctul de vedere al formei cu drept de casare (cu localul shi/sau personalul aferent). 1012 (Is) ~ suprema Instantza superioara care judeca recursurile atat in fond cat shi in forma (cu sediul shi/sau personalul aferent). 15 (Is) ~ de apel A doua instantza unde se judeca recursurile facute contra sentintzelor primei instantze (cu sediul shi/sau personalul aferent). 1618 (Is) ~ de conturi Instantza judiciara insarcinata cu controlul cheltuielilor publice (cu sediul shi/sau personalul aferent). 1921 (Is) ~ cu juri Instantza de judecata in care verdictul este dat de juratzi (cu localul shi/sau personalul aferent). 2224 (Is) ~ de fond A doua judecata a recursului contra deciziei primei judecatzi (cu localul shi/sau personalul). 2527 (Is) ~ martziala Instantza militara in timp de razboi (cu localul shi/sau personalul). 2830 (Is) ~ constitutzionala Organ superior de justitzie care supravegheaza aplicarea constitutziei in stat (cu localul shi/sau personalul). 31 Omagiu magulitor adus unei femei in semn de afectziune spre ai cashtiga favoarea simpatia dragostea Si: curtenire

CÚRTE curtzi s. f. I. 1. Spatziu (imprejmuit) in jurul unei cladiri al unei gospodarii etc. care tzine de aceasta cladire gospodarie etc.; ograda. ◊ Loc. adj. De curte = care traieshte pe langa casa omului. Pasari de curte. 2. (In trecut) Locuintza de la tzara a moshierului; conac; totalitatea acareturilor impreuna cu aceasta locuintza. 3. Palatul de reshedintza al unui suveran; (inv.) reshedintza intarita a domnitorului shi a boierilor unde se refugia shi populatzia in timpul razboaielor. ♦ Totalitatea persoanelor cu functzii inalte la palatul unui suveran; suita unui suveran sau a membrilor familiei sale. II. (Cu determinari; in trecut) Numele unor instantze (superioare) judecatoreshti shi administrative. Curtea de casatzie. Curtea de apel. Curtea de juri. ♦ Totalitatea membrilor unor astfel de instantze. III. Omagiu magulitor adresat unei femei in semn de afectziune spre ai cashtiga favoarea simpatia dragostea. lat. *curtis (= cohors tis) cu unele sensuri (II III) dupa fr. cour.

CÚRTE curtzi s. f. I. 1. Spatziu imprejmuit in jurul unei cladiri al unei case de locuit al unei gospodarii; ograda. V. batatura ocol. Nu vom parasi curtea shi nici in uzina nare sa intre nimeni. SAHIA N. 37. Fata ieshi din curte k fulgerul. ISPIRESCU L. 13. Mergind in curte k sa se joace cu Capishoana catzeaua a gasito culcata pe un mindir de paie. ODOBESCU S. III 42. ◊ Loc. adj. De curte = care traieshte pe linga casa omului. Pasari de curte. Ciine de curte. (in regimul burghezomoshieresc) Locuintza dintrun sat a proprietarului sau boierului; totalitatea acareturilor care impreuna cu casa constituiau o gospodarie bogata. Da ce Irino tatatau so bagat la curte? Lam vazut ducinduse cu boieriu la Galatzi. BUJOR S. 58. Ishi ia el iniman dintzi shi se duce la curte sa vada ce are sa fie; shi cum ajunge se infatzisheaza inaintea boierului. CREANGA P. 156. Apuca peste cimpi dea dreptul spre nishte curtzi mari. CREANGA P. 301. Curtzile albe k argintul cu cerdacuri shi scari a caror scinduri curate shi ceruite sclipeau in luna. EMINESCU N. 56. 3. (In tzarile monarhice; adesea cu determinari in genitiv) Palatul de reshedintza al unui suveran. Trecura dealuri trecura muntzi shi vai... shi ajunsera la curtea imparatului. ISPIRESCU L. 22. Baluri la curte shi loje la teatru! Cit sint de fericita! ALECSANDRI T. I 37. SHam mai fost oameni buni pe la curtea lui Lacustavoda. ALECSANDRI T. I 389. ◊ Totalitatea nobililor shi boierilor cu functzii inalte la palatul unui suveran; suita unui suveran sau a membrilor familiei sale. In ziua aceea bucatarii curtzii se imbatasera. ISPIRESCU L. 23. Imparatul chiar in puterea noptzii se scoala ridica toata curtea in picioare. CREANGA P. 101. Craiul sta ocolit do numeroasa curte. ALEXANDRESCU P. 128. ♦ (Invechitin orinduirea feudala) Totalitatea cladirilor intarite care formau locuintza domnitorului shi a boierilor shi care in caz de primejdie servea drept loc de refugiu pentru populatzie. Curtea de Argesh (= curtea domneasca de pe Argesh). II. (Cu determinari) Numele unor instantze (superioare) judecatoreshti sau administrative azi desfiintzate. Curte de casatzie. Curte de apel. Curte de conturi. ▭ Pornea spre tribunal shi curtea de apel unde se tocmea... cu avocatzii. C. PETRESCU R. DR. 28. ♦ Totalitatea membrilor unor astfel de instantze. Curtea sa retras pentru deliberare. III. (Adesea construit cu verbele «face» shi «a primi») Omagiu magulitor acordat unei persoane sus puse sau unei femei spre ai cishtiga bunavointza simpatia favoarea. O sa fiu silit ai face shi curte acum. ALECSANDRI T. 270. Intre roiul neinsemnatzilor tineri ce o suparau cu curtea lor ea deosebi pe Iancul. NEGRUZZI S. I 25.

CÚRTE ~tzi f. 1) Loc ingradit in jurul unei cladiri al unei case; ograda. ◊ De ~ care traieshte pe langa om; de casa; domestic. 2) Casa moshierului; conac. ~ boiereasca. 3) Palat de reshedintza al unui suveran. 4) Instantza judecatoreasca sau administrativa. ~ de apel. ~ de casatzie. ~ martziala. 5) Atentzie deosebita acordata unei femei cu scopul de ai cashtiga simpatia sau dragostea. [G.D. curtzii] /<lat. curtis

curte f. 1. loc descoperit shi inconjurat cu gard sau cu zid care impresoara o casa; 2. palatul unui Domn: a fost primire la Curte; 3. casa boiereasca la tzara (in graiul sateanului); 4. regele familia minishtrii curtenii guvernul: Curtea Romaniei; 5. fig. atentziune continua (pentru a cashtiga favoarea cuiva): i face curte; 6. numele unor tribunale superioare shi intinderea jurisdictziuniulor: Curtea de Apel judeca apelurile facute in contra sentintzelor date la prima instantza: sunt 10 Curtzi de Apel (Bucureshti Iashi Craiova Galatzi Constantza Chishineu Cernautzi T.Muresh Cluj shi Timishoara); Curtea cu juratzi judeca crimele delictele politice shi de presa: in fiecare judetz se afla cate una. [Lat. CO(HO)RTEM]. V. casatziune cont.

cúrte f. (lat. cohors cors shi cŭrtis ruda cu hortus gradina adica „ingraditura”; it. sp. pg. corte pv. vfr. cort nfr. cour; ngr. kúrti alb. kurt. V. gradina). Loc ingradit ograda (vest): curtea caseĭ. Locuintza (rezidentza) de suveran. Familia shi curteniĭ unuĭ suveran: curtea regala. Rezidentza boĭeruluĭ la tzara (in Munt. Olt. shi conac). Tribunal inalt: curte de apel de casatziune. Edificiu acestuĭ tribunal. Fig. Atentziune data femeilor p. a le cishtiga favoarea: a face curte. V. batatura shi divan.

Argesh m. 1. rau in Muntenia care se varsa in Dunare dupa ce a percurs un drum de 290 km. 2. judetz ashezat pe raul cu acelash nume in partea muntoasa: 236.800 loc. cu cap. Piteshti (Argeshean). ║ (Curtea de) comuna urbana in judetzul Argesh: 6500 loc. Odinioara a doua capitala a TZarii dupa Campulung; azi scaunul episcopiei Argeshului. ║ (Manastirea de) frumos monument in stil bizantin ceva mai spre N. de Curtea de Argesh zidit de Neagoe Voda in 1518 shi restaurat in timpul din urma.

CurteadeArgesh f. V. Argesh.

CurteaVeche f. numele fostului palat in Bucureshti al lui Const. Brancoveanu.

cúrte s. f. g.d. art. cúrtzii; pl. curtzi

cúrte s. f. g.d. art. cúrtzii; pl. curtzi

CÚRTE s. 1. ograda (pop.) batatura (reg.) arman batishte ocol (prin Ban. shi Transilv.) arie (Ban. shi prin Transilv.) avlie (Transilv.) odor (prin Ban.) voretz. (~ unei case.) 2. v. palat. 3. conac. (Sa dus la ~ moshierului.) 4. (JUR.) curte de casatzie = (inv. in Transilv. Maram. shi Ban.) tabla.

CÚRTE s. v. imprejmuire.

CURTE s. 1. ograda (pop.) batatura (reg.) arman batishte ocol (prin Ban. shi Transilv.) arie (Ban. shi prin Transilv.) avlie (Transilv.) odor (prin Ban.) voretz. (~ unei case.) 2. palat (Transilv.) paluta (Transilv. shi Mold.) polata (inv.) aula serai. (Balul de la ~.) 3. conac. (~ a unei moshii.) 4. (JUR.) curte de casatzie = (inv. in Transilv. Maram. shi Ban.) tabla.

curte s. v. IMPREJMUIRE.

cúrte (cúrtzi) s. f. 1. Spatziu imprejmuit pe linga casa ograda. 2. Imprejmuire tzarc. 3. Conac casa boiereasca. 4. Palat domnesc. 5. Totalitatea persoanelor care alcatuiesc suita domnitorului. 6. Garda de corp garda personala a domnitorului. 7. (Inv.) Cer rai. 8. Tribunal plen al unei instantzei judecatoreshti. 9. Omagiu magulitor galanterie. Mr. curte. Lat. *cŭrtem var. populara de la cǒhortem (Diez I 140; Pushcariu 462; CandreaDens. 464); cf. alb. kurt (Meyer 216) ngr. ϰούρτη it. sp. port. corte prov. cort fr. cour). Este dublet al lui cohorta. Nu se intzelege de ce ar trebui sa provina mai curind decit din lat. din gr. (Diculescu Dacor. III 436; REW 232) shi de ce este un „Balkanwort” (Domaschke 129) fiind un cuvint atit de general shi genuin romanic. Sensul 9 traduce fr. cour. Der. curtean s. m. (slujbash la palat; persoana care face parte din suita domnitorului); curteanca s. f. (doamna de la curtea unui domnitor); curtenesc adj. (de curte; de curtean); curtenetz s. m. (Trans. Olt. persoana iscusita shi activa om priceput la toate); curteneshte adv. (in felul curtezanilor); curta vb. (a face curte) pe baza fr. courtiser; curteni vb. (a intra in slujba curtzii a se introduce la curte; a face curte a curta; a face complimente a lingushi a tamiia); curtenitor adj. (respectuos politicos); curtenie s. f. (slujba la curte; politetze respect); curtezan s. m. din fr. courtisan; curtezana s. f. din fr. courtisane; curtina s. f. din fr. courtine; curtuozie s. f. din fr. courtoisie; incurtzi vb. (a se stabili la curte a duce viatza de curtean) inv. (sec. XVI).

Curtea de Argesh orash in jud. Argesh reshedintza voievodala in sec. 13 shi capitala TZarii Romaneshti in sec. 14 precum shi prima reshedintza a mitropoliei muntene intemeiata in 1359. 1. Bis. domneasca Sf. Nicolae bis. construita pe locul unei bis. vechi din sec. 13. A fost ctitorita de Basarab I shi de urmashul acestuia Nicolae Alexandru fiind primul monument religios de mare amploare din TZara Romaneasca shi pastrat in buna stare. Picturile murale interioare sunt din timpul lui Vlaicuvoda (13641366). A fost folosita multa vreme k necropola domneasca. 2. Bis. episcopala (cunoscuta mai ales sub denumirea de Mrea Curtea de Argesh) ctitorie a lui Neagoe Basarab pe locul unei bis. mai vechi ridicata de Vlad uzurpatorul. Pictura originala este opera zugravului Dobromir pastrata fragmentar la Muzeul de Arta din Bucureshti. In pronaos se afla mormantul lui Neagoe Basarab shi al doamnei Despina al regilor Carol I shi al Elisabetei al lui Ferdinand precum shi piatra de mormant a lui Radu de la Afumatzi (1529) decorata cu un relief plat infatzishandul pe voievod calare shi cu sceptrul in mana. Monumentul a pierdut din valoare in urma restaurarilor facute de catre arhitectul francez A. Lecomte du Nouy in sec. 19.

CURTEA DE ARGESH orash in jud. Argesh pe Argesh in zona Subcarpatzilor Getici; 32.438 loc. (1991). Expl. de argile shi balast. Hidrocentrala (77 MW). Fabrici de mobila cherestea shi placi aglomerate din lemn de aparate electrice de uz casnic (aspiratoare mixere föhnuri etc.) de piese auto shi piese radio de ceramica fina shi obiecte din portzelan pentru menaj de conf. shi de drojdie furajera. Morarit. Centru pomicol. Muzeu. Atestat documentar in 1330 orashul a fost din ultimii ani de domnie ai lui Basarab I pina in timpul lui Dan II (14201431) reshedintza domneasca. Vechi monumente arhitectonice: Biserica Sf. Nicolae Domnesc (1352) in stil bizantin ctitorie a lui Basarab I shi Nicolae Alexandru cu un bogat ansamblu de picturi murale (sec. 14); ruinele Bisericii Sin Nicoara (sec. 14); ruinele palatului domnesc (sec. 1416); Biserica episcopala (15121517) ridicata de Neagoe Basarab monument fastuos cu o bogata shi variata decoratzie exterioara sculptata; ansamblul de picturi murale interioare originare scos la restaurarea facuta de Lecomte du Nouÿ la sfirshitul sec. 19 se gaseshte in parte la Muzeul Natzional de Arta al Romaniei. Aici se afla mormintele regilor Carol I shi Ferdinand al Romaniei.

CURTEA INTERNATZIONALA DE JUSTITZIE v. Organizatzia Natziunilor Unite.

CURTEA PERMANENTA DE ARBITRAJ institutzie cu sediul la Haga creata prin conventziile adoptate la conferintzele de la Haga din 1899 shi 1907 in scopul rezolvarii diferendelor intre state prin arbitraj internatzional. Curtea se compune din personalitatzi numite de statelepartzi la Conventzia de la Haga din 1907.

A FACE CURTE UNEI FEMEI a clopotzi a trage clopotele (cuiva) a vraji.

crai de curte veche expr. haimana.

curte de aer expr. (intl.) penitenciar.