Definitzia cu ID-ul 915537:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CÚRTE curtzi s. f. I. 1. Spatziu imprejmuit in jurul unei cladiri al unei case de locuit al unei gospodarii; ograda. V. batatura ocol. Nu vom parasi curtea shi nici in uzina nare sa intre nimeni. SAHIA N. 37. Fata ieshi din curte k fulgerul. ISPIRESCU L. 13. Mergind in curte k sa se joace cu Capishoana catzeaua a gasito culcata pe un mindir de paie. ODOBESCU S. III 42. ◊ Loc. adj. De curte = care traieshte pe linga casa omului. Pasari de curte. Ciine de curte. (in regimul burghezomoshieresc) Locuintza dintrun sat a proprietarului sau boierului; totalitatea acareturilor care impreuna cu casa constituiau o gospodarie bogata. Da ce Irino tatatau so bagat la curte? Lam vazut ducinduse cu boieriu la Galatzi. BUJOR S. 58. Ishi ia el iniman dintzi shi se duce la curte sa vada ce are sa fie; shi cum ajunge se infatzisheaza inaintea boierului. CREANGA P. 156. Apuca peste cimpi dea dreptul spre nishte curtzi mari. CREANGA P. 301. Curtzile albe k argintul cu cerdacuri shi scari a caror scinduri curate shi ceruite sclipeau in luna. EMINESCU N. 56. 3. (In tzarile monarhice; adesea cu determinari in genitiv) Palatul de reshedintza al unui suveran. Trecura dealuri trecura muntzi shi vai... shi ajunsera la curtea imparatului. ISPIRESCU L. 22. Baluri la curte shi loje la teatru! Cit sint de fericita! ALECSANDRI T. I 37. SHam mai fost oameni buni pe la curtea lui Lacustavoda. ALECSANDRI T. I 389. ◊ Totalitatea nobililor shi boierilor cu functzii inalte la palatul unui suveran; suita unui suveran sau a membrilor familiei sale. In ziua aceea bucatarii curtzii se imbatasera. ISPIRESCU L. 23. Imparatul chiar in puterea noptzii se scoala ridica toata curtea in picioare. CREANGA P. 101. Craiul sta ocolit do numeroasa curte. ALEXANDRESCU P. 128. ♦ (Invechitin orinduirea feudala) Totalitatea cladirilor intarite care formau locuintza domnitorului shi a boierilor shi care in caz de primejdie servea drept loc de refugiu pentru populatzie. Curtea de Argesh (= curtea domneasca de pe Argesh). II. (Cu determinari) Numele unor instantze (superioare) judecatoreshti sau administrative azi desfiintzate. Curte de casatzie. Curte de apel. Curte de conturi. ▭ Pornea spre tribunal shi curtea de apel unde se tocmea... cu avocatzii. C. PETRESCU R. DR. 28. ♦ Totalitatea membrilor unor astfel de instantze. Curtea sa retras pentru deliberare. III. (Adesea construit cu verbele «face» shi «a primi») Omagiu magulitor acordat unei persoane sus puse sau unei femei spre ai cishtiga bunavointza simpatia favoarea. O sa fiu silit ai face shi curte acum. ALECSANDRI T. 270. Intre roiul neinsemnatzilor tineri ce o suparau cu curtea lor ea deosebi pe Iancul. NEGRUZZI S. I 25.