curte f. 1. loc descoperit shi inconjurat cu gard sau cu zid care impresoara o casa; 2. palatul unui Domn: a fost primire la Curte; 3. casa boiereasca la tzara (in graiul sateanului); 4. regele familia minishtrii curtenii guvernul: Curtea Romaniei; 5. fig. atentziune continua (pentru a cashtiga favoarea cuiva): i face curte; 6. numele unor tribunale superioare shi intinderea jurisdictziuniulor: Curtea de Apel judeca apelurile facute in contra sentintzelor date la prima instantza: sunt 10 Curtzi de Apel (Bucureshti Iashi Craiova Galatzi Constantza Chishineu Cernautzi T.Muresh Cluj shi Timishoara); Curtea cu juratzi judeca crimele delictele politice shi de presa: in fiecare judetz se afla cate una. [Lat. CO(HO)RTEM]. V. casatziune cont.