PAL¹ A pali e adj. (Despre oameni shi despre fatza lor) Palid (1). ♦ (Despre culori) Putzin intens shters; (despre obiecte sau fiintze) care are o culoare putzin intensa shtearsa; (despre lumina surse de lumina sau corpuri luminoase) lipsit de intensitate care raspandeshte o lumina slaba; care este fara stralucire; stins palid. Din fr. pale.

pal³ pala a [At: EMINESCU O. IV 18 / Pl: ~i ~e / E: fr pale] 15 (Asr) Palid (13 56). 6 (D. momente ale zilei) Cu insuficienta luminozitate Vz intunecat mohorat. 7 (D. ochi) Cu o privire shtearsa inexpresiva. 8 (Fig; rar; d. sunete) Lipsit de intensitate.

PAL¹ A pali e adj. (Despre oameni shi despre fatza lor) Palid (1). ♦ (Despre culori) Putzin intens shters; (despre obiecte sau fiintze) care are o culoare putzin intensa shtearsa; (despre lumina despre surse de lumina sau despre corpuri luminoase) lipsit de intensitate care raspandeshte o lumina slaba; care este fara stralucire; stins palid. Din fr. pale.

PAL A pali e adj. (Despre oameni shi despre fatza lor) Palid. Se uita lung la bani shi pal Se clatina k dus deun val. COSHBUC P. I 110. Am vazut fatza ta pala. EMINESCU O. I 29. ♦ Fig. Fara stralucire shters; (despre lumina) lipsit de intensitate. Ma scol... Pe cer o semiluna pala SHi in ograda numai fesuri roshii. ANGHELIOSIF M. II 15. Luna arunca o pala lumina Prin meriin floare. EMINESCU O. IV 18.

PAL A adj. Palid. ♦ (Fig.) Fara stralucire shters; searbad; (despre lumina) slab. [< fr. pale].

PAL² A adj. 1. palid. 2. (fig.) fara stralucire; searbad; (despre lumina) slab. (< fr. pale)

PAL ~a (~i ~e) v. PALID. /<fr. pale

pal a. (poetic) palid: fatza ta pala de o bolnava betzie EM. (= fr. pale).

pal adj. m. pl. pali; f. pála pl. pále

pal adj. m. pl. pali; f. sg. pála pl. pále

PAL adj. v. galben ingalbenit palid.

PAL adj. 1. v. estompat. 2. v. slab.

PAL adj. 1. estompat palid pierdut stins shters (reg.) sarbeziu (fig.) dulce moale. (Culori ~.) 2. palid slab spalacit stins (rar) palit (pop.) searbad. (Lumina ~ a lampii.)

pal adj. v. GALBEN. INGALBENIT. PALID.

Pal ≠ aprins tzipator viu violent

pal (pála) adj. Palid. Fr. pale; folosit numai in poezie. E dubletul lui palid adj. (galben la fatza) din it. pallido. Der. pali vb. (a se face palid) din fr. palir (cf. mr. palescu din lat. pallēre P. Papahagi Jb. XII 101; Pascu I 140); paliditate s. f. din it. pallidità; paloare s. f. din fr. paleur.