ESTOMPÁT A estompatzi te adj. Cu conturul shters ale carui umbre sunt atenuate; fig. pierdut in umbra vag imprecis. V. estompa.

estompat ~a a [At: BASSARABESCU V. 43 / Pl: ~atzi ~e / E: estompa] 1 Cu conturul shters. 2 Ale carui umbre sunt atenuate. 3 (D. notziuni abstracte) Care a devenit (mai) putzin clar Si: slabit scazut. 4 (D. culori) Lipsit de stralucire Si: shters. 5 (Fig) Pierdut in umbra Si: vag imprecis.

ESTOMPÁT A estompatzi te adj. Cu conturul shters ale carui umbre sunt indulcite; fig. pierdut in umbra vag imprecis. V. estompa.

ESTOMPÁT A estompatzi te adj. Cu conturul shters; fig. pierdut in umbra vag imprecis. Sau oprit sa priveasca intinderea cimpurilor cu vaile de departe shi cu satele estompate in picla. C. PETRESCU A. 436. Degetele ei apucara un carton o poza veche cu o fetitza de vreo zece ani: ochi mici sprincene abia estompate gura zimbitoare. BASSARABESCU V. 43.

ESTOMPÁT adj. 1. neclar shters vag. (Un contur ~.) 2. pal palid pierdut stins shters (reg.) sarbeziu (fig.) dulce moale. (Culori ~.) 3. v. voalat.

ESTOMPAT adj. 1. neclar shters vag. (Un contur ~.) 2. pal palid pierdut stins shters (reg.) sarbeziu (fig.) dulce moale. (Culori ~.) 3. voalat. (Voce ~.)