GÁLBEN A galbeni e adj. s. n. s. m. s. f. 1. Adj. De culoarea aurului a lamaii etc. Friguri galbene = boala contagioasa raspandita in tzarile tropicale transmisa de o specie de tzantzari shi caracterizata prin febra shi prin colorarea pielii in galben. Rasa galbena = grup de popoare asiatice cu pielea de culoare galbenabruna. ◊ Expr. (A se face sau a fi) galben k ceara = (a deveni) foarte palid din cauza unei emotzii sau a unei boli. (Substantivat n.) A i se face (cuiva) galben inaintea ochilor = ai veni (cuiva) ametzeala a i se face rau. ♦ (Despre fatza omului sau despre alte partzi ale corpului sau; p. ext. despre oameni) Palid. ♦ (Despre parul oamenilor) Blond. ♦ (Despre parul sau culoarea cailor) SHarg. 2. S. n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar situata intre portocaliu shi verde. ♦ Substantza colorant pigment care are culoarea descrisa mai sus. ◊ Galben de cadmiu = sulfura de cadmiu folosita k pigment galbenoranj in pictura. Galben de crom = pigment galbeninchis folosit la vopselele de ulei. Galben de zinc = colorant galbendeschis folosit pentru obtzinerea verdelui. 3. S. m. Nume dat mai multor monede straine de aur de valori variabile care au circulat shi in TZarile Romane in Evul Mediu. 4. S. f. (In sintagma) Galbena de Odobeshti = soi de vitzadevie cu boabele strugurilor galbeneverzui. [Var.: (pop.) gálbin a adj. s. n. s. m.] Lat. galbinus.

galben ~a [At: TETRAEV. (1574) 245 / V: (reg) ~ban ~ban ~bin / Pl: ~i ~e / E: ml galbinus] 1 a De culoarea aurului a lamaii a malaiului. 2 a (Ic) ~ deschis sau ~pal Galbui. 3 a (Ic) ~ inchis De o nuantza galbena (1) mai intunecata. 4 a (Pop; is) ~ k shofranul De o nuantza galbena (1) intensa aproape stralucitoare. 5 a (Ic) ~ verzui De o nuantza galbena (1) care bate inspre verdedeschis. 6 sn Culoare fundamentala a spectrului solar situat intre portocaliu shi verde. 7 av (Ie) A i se face (cuiva) ~ inaintea ochilor Ai veni (cuiva) ametzeala a i se face rau. 8 a (D. culoarea fetzei unei persoane sau d. partzile corpului; pex; d. oameni) Palid. 9 a (Ie) ~ de spaima Care sa facut (brusc) palid din cauza unei spaime puternice. 1011 a (Ie) A se face sau a fi ~ k ceara (sau k turta de ceara sau k lamaia) A se face sau a fi palid din cauza unei boli sau a unei emotzii. 12 a (Ic) Friguri ~e Boala contagioasa raspandita in tzarile tropicale transmisa de o specie de tzantzari care se caracterizeaza prin febra shi colorarea pielii in galben (2). 13 a (Irn; ie) ~ de gras Foarte slab shi palid Si: straveziu Cf vanat. 14 a (Is) Rasa ~a Grup de popoare care se caracterizeaza prin culoarea galbenbruna a pielii. 15 a (D. parul oamenilor) Blond Si: (pop) balan plavit. 16 a (D. parul sau culoarea cailor) SHarg. 17 smf Animal domestic cu parul sharg. 18 sm (Pex; reg) Cal sharg. 19 sm (Pop; in basme; ic) ~desoare Cal nazdravan. 20 Colorant pigment galben (1). 21 sn (Prin metonimie; adesea precedat de prepozitziile „pe” „in” „cu”) Pe in sau cu o haina panza lucru etc. de culoare galbena (1). 22 sn (Chm; ic) ~ de cadmiu Sulfura de cadmiu folosita k pigment galbenoranj in pictura. 23 sn (Chm; ic) ~ de crom Pigment galben (1) folosit pentru obtzinerea verdelui. 24 sn (Chm; ic) ~ de anilina Paraaminoazobenzen. 25 sm Moneda de aur de valori variabile. 26 sm (Spc; dupa tzara de origine; ic) ~ venetic Galben (25) de Venetzia. 27 sm (Spc; ic) ~ imparatesc Galben (25) austriac. 28 sm (Spc; ic) ~ olandez Galben (25) de Olanda. 29 sf (Ic) ~a de Odobeshti Specie de vitza de vie cu boabele strugurilor galbeneverzui. 30 sf sn (Iac) Vin obtzinut din galbena (29) de Odobeshti. 31 sfp (Reg) Corcodushe. 32 a (Bot; ic) Lemn ~ Dracila (Berberis vulgaris). 33 smp (Inv) Impozit perceput in galbeni in tzarile romane in sec. XVII. corectata

GÁLBEN A galbeni e adj. subst. 1. Adj. De culoarea aurului a lamaii^[1] etc. ◊ Rasa galbena = grup de popoare care se caracterizeaza prin culoarea galbenabruna a pielii. Friguri galbene = boala contagioasa raspandita in tzarile tropicale transmisa de o specie de tzantzari caracterizata prin febra shi prin colorarea pielii in galben (2). ◊ Expr. (A se face sau a fi) galben k ceara = (a deveni) foarte palid din cauza unei emotzii sau a unei boli. (Substantivat n.) A i se face (cuiva) galben inaintea ochilor = ai veni (cuiva) ametzeala a i se face rau. ♦ (Despre fatza omului sau despre alte partzi ale corpului sau; p. ext. despre oameni) Palid. ♦ (Despre parul oamenilor) Blond. ♦ (Despre parul sau culoarea cailor) SHarg. 2. S. n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar situata intre portocaliu shi verde. ♦ Substantza colorant pigment care are culoarea descrisa mai sus. ◊ Galben de cadmiu = sulfura de cadmiu intrebuintzata k pigment galbenoranj in pictura. Galben de crom = pigment galbeninchis folosit la vopselele de ulei. Galben de zinc = colorant galbendeschis folosit pentru obtzinerea verdelui. 3. S. m. Nume dat mai multor monede straine de aur de valori variabile care au circulat shi in tzarile romaneshti. 4. S. f. (In sintagma) Galbena de Odobeshti = specie de vitza de vie cu boabele strugurilor galbeneverzui. [Var.: (pop.) gálbin a adj. subst.] Lat. galbinus. modificata

GÁLBEN³ A galbeni e adj. De culoarea aurului a cerii a lamiii a shofranului etc. Am vazut deodata galbenii dtale trandafiri! GALACTION O. I 349. Parul... era incarcat de pere galbene k ceara de coapte ce erau shi dulci k mierea. CREANGA P. 290. De ce dorm ingramadite intre galbenele file Iambii suitori troheii saltaretzele dactile? EMINESCU O. I 137. K spicul cel galben tu fruntea inclini. BOLINTINEANU O 78. ◊ Rasa galbena = unul dintre grupurile de popoare care se caracterizeaza prin culoarea galbenabruna a pielii. Friguri galbene = boala contagioasa transmisa de o specie de tzintzari raspindita in tzarile tropicale shi caracterizata prin febra shi icter. ◊ (Substantivat in expr.) A i se face (cuiva) galben inaintea ochilor = a i se face rau ai veni ametzeala. Ilinca... plingea de i se dihoca inima pina ce i se facea galben inaintea ochilor. VLAHUTZA O. A. 98. ◊ (Adverbial) Prin al noptzii aer intunecos shi des Abia patrunde galben luminan raze rare. EMINESCU O. IV 470. ♦ (Despre chipul omului sau despre partzi ale chipului; p. ext. despre oameni) Palid; de o culoare cadaverica. Era galben la fatza de minie. ▭ Nevestele din Danilofca ashteptau pe tzarm galbene de nesomn. DUMITRIU P. F. 32. Merseram la un cafeu pe malul marii. Aci aflaram o multzime de turci cu chipuri galbene shi posomorite. BOLINTINEANU O. 283. Fruntea inaintata galbena k ceara... se lega cu un nas coroietic. RUSSO S. 28. ◊ Expr. (A se face) galben ea ceara sau k turta (sau k faclia) de ceara = (a deveni) palid de spaima sau din cauza unei boli a unei epuizari fizice. Era galben k ceara shi abia ingina cuvintele. SLAVICI O. II 170. A doua zi il gasira tot cu cartea in mina shi searbad shi galben k turta de ceara de pare k muncise cine shtie la ce lucruri grele. ISPIRESCU L. 102. Galben k faclia de galbena ceara Ce aproapei ardea Peo scindura veche aruncat afara De somnul cel vecinic Grozacum zacea. ALECSANDRI P. A. 49. ♦ (Despre parul oamenilor) Blond. ♦ (Despre parul cailor) SHarg. Sa scutura dei cazu tot parul de pe el shi ramase numai un par luciu galben k aurul shi era acum calul mai frumos decit totzi citzi i avea imparatul. RETEGANUL P. II 10.

GÁLBEN² ~a (~i ~e) 1) Care este de culoarea aurului sau a lamaii; k aurul; k lamaia. Culoare ~a. Floare ~a. ◊ Rasa ~a (sau mongoloida) populatzie din Asia caracterizata prin culoarea galbenabruna a pielii. Friguri ~e boala contagioasa raspandita in tzarile tropicale de catre tzantzari. 2) (despre fatza sau despre alte partzi ale corpului omului) Care este palid (din cauza alimentarii insuficiente cu sange). * A se face (sau a fi) ~ k ceara a deveni palid (din cauza spaimei a oboselii a unei boli etc.). 3) (despre parul oamenilor) Care este de culoare deschisa. /<lat. galbinus

GÁLBEN¹ n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar; culoarea aurului. * A i se face (cuiva) ~ inaintea ochilor a i se face rau (cuiva); a avea ametzeli. /<lat. galbinus

galben a. 1. de coloarea soarelui sau a lamaii: galben k faclia de galbena ceara AL.; 2. galben la fatza palid. [Lat. GALBINUS]. ║ n. coloarea galbena. ║ m. 1. moneda de aur in valoare de 11 lei shi 75 bani: galbeni imparateshti adica austriaci. (V. ughiu venetic) (lit. moneda galbena); 2. cal galben: calare pe galbenul POP.

gálben a adj. (lat. gálbinus galbiŭ d. galbus galben verziŭ ruda cu flavus blond fulvus roshcat shi vsl. plavĭnŭ galben; fr. jaune din falne. V. plávan). De coloarea galbenushuluĭ intre portocaliŭ shi verde: ceara auru lamiĭa aŭ o coloare galbena. Palid: om galben de frica. S. m. O moneta austriaca de aur in valoare de 11 francĭ shi 75 de banĭ (37 de leĭ vechĭ. V. florin). S. n. Coloarea galbena. Frigurĭ galbene o boala gastrointestinala foarte grava care ingalbeneshte pelea. In est galban pl. enĭ ene pop. galbin pl. inĭ ine.

GÁLBIN A adj. s. n. s. m. v. galben.

galban ~a a vz galben

galban ~a a smf vz galben

galbin ~a smnf vz galben

GÁLBIN A adj. subst. v. galben.

HoangHo n. sau FluviulGalben mare fluviu in China izvoreshte din Tibet shi se varsa in golful Pecili: 3760 km.

gálben¹ adj. m. pl. gálbeni; f. gálbena pl. gálbene

gálben adj. m. pl. gálbeni; f. sg. gálbena pl. gálbene

galben

galben galbenportocaliu.

GÁLBEN adj. s. 1. adj. v. blond. 2. v. sharg. 3. adj. v. ofilit. 4. adj. v. palid. 5. s. (inv.) zimtz. (Ia numarat o mie de ~.) 6. s. (inv.) ughi. (~ul era o moneda de aur.)

GALBEN adj. s. 1. adj. balai balan blond (pop.) galbior (inv. shi reg.) plavitz (reg.) plavai plavan plaviu (Ban.) bal. (Cu parul ~.) 2. adj. ingalbenit ofilit palit trecut uscat veshted veshtejit (pop.) galbenit (reg.) pihavit (Mold. shi Bucov.) ugilit. (O planta o frunza ~.) 3. adj. ingalbenit palid (livr.) pal (rar) palit (inv. shi pop.) searbad (pop. shi fam.) galbejit (pop.) pierit spelb (inv. shi reg.) smolit (reg.) galbacios (Ban. shi Olt.) galfad. (~ de emotzie.) 4. s. (inv.) zimtz. (Ia numarat o mie de ~.) 5. s. (inv.) ughi. (~ era o moneda de aur.)

Galben ≠ roshu rumen

gálben (gálbena) adj. 1. De culoarea aurului a lamiiei. 2. Blond. 3. Palid decolorat. 4. (S. m. shi f.) Nume dat unor animale domestice cu parul galben. 5. Ducat moneda veche de aur de marime shi valoare variabila. 6. (S. f.) Varietate de struguri de provenientza din Odobeshti. Var. (dial.) mr. megl. galbin. Lat. galbĭnus (Pushcariu 696; CandreaDens. 713; REW 3646; DAR) cf. alb. gelbëre (Meyer 119; Philippide II 643) it. gavinello „vindereu” (Battisti III 1775) fr. jaune. Pentru numele monedei cf. port. amarela iud. port. amaríio. Der. galbenash s. m. (ducat moneda; persoana care stringe darile inv.) galbenare (var. galbinare) s. f. (icter; rar galbenush; cimbru Serratula tinctoria); galbinatec adj. (rar galbui); galbeneala s. f. (paliditate culoare galbuie; vopsea galbena; rar dropica); galbenel s. m. (ducat moneda; nume de plante Nasturtium amphibium Ranunculus aureus Ranunculus pedatus etc.); galbenea s. f. (hrenitza Nasturtium); galbinica s. f. (mushetzel Matricaria chamomilla); galbenetz s. n. (galbeni banet); galbenetz (var. galbinetz) adj. (oachesh); galbenicios adj. (galbui; palid); galbenitza s. f. (planta Galeobdolon luteum); galbeniu adj. (galbui); galbenush s. m. (planta Crepis setosa); galbenush s. n. (partea centrala sferica de culoare galbena a oului); galbenutz s. m. (varietate de ciuperci comestibile); galbior adj. (galbui); galbior s. m. (ducat; varietate de ciuperci Cantharellus cibarius; varietate de struguri); galbiu (var. galbui) adj. (galbui); galburiu adj. (galbui) provenind dintro incrucishare cu alburiu; galbenime s. f. (galbejeala); ingalbeni (var. galbeni (in)galbini etc.) vb. (a se face galben; a deveni palid ashi pierde culoarea); ingalbenitor adj. (care face sa devina galben). Din rom. provine ngr. νγάλπινος bg. galbin „ducat” (Capidan Raporturile 231).

GALBEN. Subst. Galben culoare galbena; portocaliu. Ingalbenire; aurire; galbeneala (pop.) galbejeala (pop.) galbinare (rar) paliditate paloare; palire ofilire vestejire. Blond blondin. Adj. Galben de culoare galbena de culoarea aurului (cerii lamiii shofranului etc.) chihlimbariu limoniu (inv.) shofraniu untdelemniu nautiu (inv.) nisipiu (rar) galbui galbeniu (rar) galburiu galbiu (pop.) galbior (dim. pop.) galbenash (pop.) galbejit (pop.) galbejos galbinoi galbinicios (pop.) galbenatic (rar) galbenel (pop.); pal palid spelb (pop.); ingalbenit galbenit (inv. shi pop.) galfad (reg.); ofilit veshtejit palit; auriu (fig.) aurit (fig.) de aur (fig.) aurel (rar) inaurit (pop.); portocaliu oranj (livr.). Galbendeschis samaniu (rar) sharg; galbenroshiatic piersiciu (rar); galbenverzui kaki oliv tutuniu. Blond blondin plaviu (inv. shi reg.) plavan (pop.) plavitz (pop.) plavai (pop.) bal (reg.) balai balan balaior (dim.) balanel balanutz balauc (reg.) balautz (reg.). Vb. A (se) ingalbeni a se galbeni (inv. shi pop.) a se face galben a deveni galben; a auri (fig.) a inauri (rar); a se galbeji (pop.) a deveni palid; a pali a se ofili a se veshteji. V. cafeniu ofilire.

gálben a galbeni e (galban galbin galban) adj. 1. Blond balai: „Dragamii frunza de pin / SHi omu’ cu par galban” (Memoria 2001: 21; Borsha). 2. Palid tras la fatza; uscat sac (ALRRM 1969: 56). 3. (inv.) Ducat moneda veche de aur: „Berbintzele cu galbeni ale haiducului Pintea...” (Calendar 1980: 102). ♦ (onom.) Galben Galbin Galbin nume de familie (28 de persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Lat. galbinus < lat. galbus „galbenverzui” (SHaineanu Scriban; Pushcariu CDDE DA cf. DER; DEX MDA). Cuv. rom. > bg. galbin „ducat” (Capidan cf. DER).

gálben a (galban galbin galban) adj. 1. Blond balai: „Dragamii frunza de pin / SHi omu cu par galban” (Memoria 2001: 21; Borsha). 2. Palid tras la fatza; uscat sac (ALR 1969: 56). 3. Ducat moneda veche de aur: „Berbintzele cu galbeni ale haiducului Pintea...” (Calendar 1980: 102). Lat. galbinus.

GALBENU com. in jud. Braila; 3.394 loc. (1995).

MACULA LUTEA (expr. lat. „pata galbena”) subst. (ANAT.) Mica suprafatza ovala situata pe retina de partea temporala a nervului optic. Centrul ei nu contzine vase sangvine fiind format numai din celule retiniere aproape exclusiv celulele cu conuri la acest nivel impresiile retiniere vizuale avand maximum de precizie shi claritate. Prezinta o coloratzie galbuie data de un pigment galben.

MAREA GALBENA (HAUNGHAI) mare in O. Pacific cuprinsa intre pen. Coreea shi tzarmul continentului asiatic de la N de gura Fl. Chang Jiang (Yangtze). In S comunica larg cu Marea Chinei de Est; 417 mii km². Ad. max.: 106 m; medie: 40 m. Temp. medie apei: 5°C in febr. shi 27°C in aug. Salinitate: 29‰. Pescuit. Porturi pr: Lianyungang Qingdao Dalian Haeju Inch’ŏn.

Cucumis melo L. «Pepene galben». Specie care infloreshte in maiaug. Flori (cu corola galbenapalid) monoice. Planta anuala erbacee tulpina lunga shi subtzire intinsa pe pamint sau agatzatoare cu circei prevazuta cu peri aspri. Fruct cu cca 10 coaste neted sau reticulat globulos sau oval comestibil cu miezul galben sau portocaliu. Frunze lobate pe margini sinuatdintzate.

CYTISUS L. SALCIM GALBEN CITISUS fam. Leguminosae. Gen originar din Europa Africa de N shi Asia Orientala cca 60 specii arbushti pina la 2 m inaltzime. Flori (stamine concrescute) purpurii galbene albe dispuse in raceme ce apar in apr.aug. Frunze simple trifoliate. Fruct pastaie ser sila turtita ingusta numeroase semintze (Pl. 28 fig. 161).Folosire. La alcatuirea boschetelor sau izolat alpinarii shi la decorarea apartamentelor k plante cultivate in sere. Dupa inflorire se taie foarte puternic pentru obtzinerea de forme frumoase shi pentru a nu invada gradina.

HEMEROCALLIS L. CRIN GALBEN fam. Liliaceae. Gen originar din Europa shi Asie. Centrala cca 1620 specii erbacee vivace cu numeroshi rizomi carnoshi noduroshi. Tulpini fistuloase inalte de peste 1 m. Frunze intregi cu nervuri paralele inguste liniare dispuse in tufe de un verdeluminos curbate in exterior nepungite. Flori galbene sau portocalii dispuse in ciorchine umbeliform la virful tulpinii (Pl. 39 fig. 226).

LABURNUM Griseb. SALCIM GALBEN fam. Leguminosae. Gen originar din sudul Europei 3 specii arbori sau arbushti finalipitparoshi. Flori galbene dispuse in raceme lungi pendente. Frunze trifoliate prevazute cu stipele foliolele lungi pina la 1 cm. Fruct pastaie

Pinus ponderosa Dougl. « Pin galben ». Specie cu conuri sesile ovoide pina la 15 cm lungime simetrice maroinchis lucioase dispuse citeva in verticile. Samintza ovata griinchis cu aripa maroinchis. Frunze verziintunecat aciculare pina la 20 cm lungime cite 3 intro teaca persistenta lipsite de flexibilitate. Coroana ingustpiramidala cu ramuri shi lujeri groshi muguri rashinoshi ovatzi. Arbore cca 60 m inaltzime cu tulpina dreapta scoartza maroinchis cu ritidom in placi.

Rosa foetida Herrm. « Trandafir galben » (syn. R. lutea Mill.). Specie care infloreshte primavaravara. Flori galbene mari cite 1 sau 2 sepale lanceolate acuminate. Frunze cu 5 foliole latovate serate 24 cm lungime. Arbust pina la 2 m inaltzime. Tulpina shi ramurile cu spini dreptzi. Fruct sferic.

RUDBECKIA L. RUJI GALBENE RUDBECHIA fam. Compositae. Gen originar din America Centrala shi America de N cca 35 specii erbacee anuale bienale sau majoritatea perene cu creshtere inalta pina la 2 m aspre paroase. Frunze alterne rar opuse divizate mari cu 35 lobi. infloreshte varatoamna abundent. Flori sesile pe un receptacul comun paleaceu [foliolele involucrului imbricate ashezate in 3 (rar 4) rinduri florile radiale ligulate sterile galbene sau rozviolacee cele ale discului fertile tubuloase 5dintzate purpurii] reunite in capitule mari sau mijlocii lung pedunculate solitare sau citeva la un loc. Papul cu 4 dintzi format dintro coronula scurta.

a rade cu jumatate de gura / galben expr. a rade silit / fortzat a rade fara pofta; a se preface k rade.

cartonash galben expr. 1. (in fotbal) ultimul avertisment dat de arbitru unui jucator pentru o abatere grava de la regulamentul de joc. 2. (pub.) sanctzionarea unui act politic reprobabil de catre o organizatzie sau de catre opinia publica.^[1]

moara galbena / roshie expr. (intl.) ceas de aur.

veste galbene expr. (tox.) capsule de nembutal substantza psihotropa.