GÁLBEN A galbeni e adj. s. n. s. m. s. f. 1. Adj. De culoarea aurului a lamaii etc. Friguri galbene = boala contagioasa raspandita in tzarile tropicale transmisa de o specie de tzantzari shi caracterizata prin febra shi prin colorarea pielii in galben. Rasa galbena = grup de popoare asiatice cu pielea de culoare galbenabruna. ◊ Expr. (A se face sau a fi) galben k ceara = (a deveni) foarte palid din cauza unei emotzii sau a unei boli. (Substantivat n.) A i se face (cuiva) galben inaintea ochilor = ai veni (cuiva) ametzeala a i se face rau. ♦ (Despre fatza omului sau despre alte partzi ale corpului sau; p. ext. despre oameni) Palid. ♦ (Despre parul oamenilor) Blond. ♦ (Despre parul sau culoarea cailor) SHarg. 2. S. n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar situata intre portocaliu shi verde. ♦ Substantza colorant pigment care are culoarea descrisa mai sus. ◊ Galben de cadmiu = sulfura de cadmiu folosita k pigment galbenoranj in pictura. Galben de crom = pigment galbeninchis folosit la vopselele de ulei. Galben de zinc = colorant galbendeschis folosit pentru obtzinerea verdelui. 3. S. m. Nume dat mai multor monede straine de aur de valori variabile care au circulat shi in TZarile Romane in Evul Mediu. 4. S. f. (In sintagma) Galbena de Odobeshti = soi de vitzadevie cu boabele strugurilor galbeneverzui. [Var.: (pop.) gálbin a adj. s. n. s. m.] Lat. galbinus.