17 definitzii pentru opreala
din care- explicative (11)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- enciclopedice (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
OPREÁLA opreli s. f. (Inv. shi pop.) 1. Faptul de a (se) opri; oprire oprelishte piedica obstacol. ♦ (Concr.) Proptea frana piedica. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) din oprele = a face (pe cineva) sashi piarda cumpatul sa se tulbure. 2. Arest inchisoare. ♦ Arestare detentzie. [Var.: opreá s. f.] Opri + suf. eala.
opreala sf [At: (a. 1633) MAG. IST. I 208/27 / V: (ivr) ~ea / Pl: ~eli (rar) ~ele / E: opri + eala] 1 (Inv) Oprire (1). 2 (Ivp) Piedica in calea unei actziuni Si: obstacol. 3 (Ivp) Interdictzie. 4 (Ccr) Frana (la carutza la car etc.). 5 (Inv ie) A scoate (pe cineva) din ~ele A face pe cineva sashi piarda cumpatul. 6 (Ivp) Arest. 7 (Ivp) Arestare. 8 (Ivp) Perioada de detentzie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
OPREÁLA opreli s. f. (Inv. shi pop.) 1. Faptul de a (se) opri; oprire oprelishte piedica obstacol. ♦ (Concr.) Proptea frana piedica. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) din oprele = a face (pe cineva) sashi piarda cumpatul sa se tulbure. 2. Arest inchisoare. ♦ Arestare detentziune. [Var.: opreá s. f.] Opri + suf. eala.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de oprocopiuc
- actziuni
OPREÁLA opreli s. f. (Invechit shi regional) Faptul de a opri oprire; oprelishte piedica obstacol. Gindind la aceasta groaza k cind nash fi avut opreala Am zburat la malul marii. CONACHI P. 232. ◊ Expr. A pune (sau a tzine) la opreala = a inchide a tzine inchis a baga la inchisoare. Iatamas... pusa la opreala... de risul unui shui k Ivan nenorocita de mine! CREANGA P. 318. Ademenise cu vorba soarele shi luna shi capuindui la strimtoare i tzinea de multa vreme la opreala. SHEZ. IX 122. A scoate (pe cineva) din oprele = a face (pe cineva) sashi piarda cumpatul sa se tulbure. Doua fete frumushele Miau furat mintzile mele... Una are ochi de mura Care inimile fura Alta doua viorele Ce te scoate din oprele. POP.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
OPREÁLA ~éli f. pop. 1) v. OPRIRE. 2) Ceea ce opreshte realizarea unei actziuni; obstacol. ◊ A pune la ~ a intemnitza. 3) Bucata de material (lemn fier piatra) care se pune sub roata pentru a impiedica mishcarea unui vehicul. ◊ La deal cu opintele shi la vale cu ~ele greu la deal greu la vale. A scoate pe cineva din ~eli a face pe cineva sashi piarda calmul. [Sil. prea] /a opri + suf. ~eala
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
opreala f. arest.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
opreála f. pl. elĭ (d. opresc). Actziunea de a opri. Fam. Arest popreala: la pus la opreala.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
OPREÁ s. f. v. opreala.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
OPREÁ s. f. v. opreala.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de oprocopiuc
- actziuni
oprea sf vz opreala
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
OPREÁ oprele s. f. (Popular) Proptea frina piedica. ◊ Expr. La deal cu opintele shi la vale cu oprele = greu la deal greu la vale. Pe unde trecea Colbul k sarea La deal tot cu opintele SHi la vale cu oprele. MARIAN S. 269. A scoate (pe cineva) din oprele = a face (pe cineva) sashi piarda cumpatul.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
oprésc v. tr. (vsl. oprĭeti a opri d. prĭetipron a sprijini de unde vine shi poprĭeti shi opirati a sprijini zaprĭeti a inchide zaporŭ ratez rus. zapór zavor ceh. opritĭ a sprijini. V. popresc o pri shi zapor). Impedec din mers nu las sa plece sa curga sa circule: lam oprit de a pleca a opri un ceasprnic un tren un izvor. Interceptez: a opri nishte scrisorĭ. Retzin: a opri cuĭva leafa opreshte asta pentru tine. Interzic nu permit: lam oprit de a pleca legea opreshte asta. V. refl. Incetez de a merge de a lucra de a vorbi: m’am oprit o zi la Cluj oratoru s’a oprit din vorba. Vechĭ opreá opreshtete staĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
opreála (inv. pop.) (oprea) s. f. g.d. art. oprélii; pl. opréli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
opreála s. f. (sil. prea) g.d. art. oprélii; pl. opréli
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
OPREÁLA s. v. contenire dificultate greutate impas impediment inconvenient interdictzie interzicere incetare intrerupere neajuns nevoie obstacol oprelishte oprire piedica prohibire prohibitzie stavila.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
opreala s. v. CONTENIRE. DIFICULTATE. GREUTATE. IMPAS. IMPEDIMENT. INCONVENIENT. INTERDICTZIE. INTERZICERE. INCETARE. INTRERUPERE. NEAJUNS. NEVOIE. OBSTACOL. OPRELISHTE. OPRIRE. PIEDICA. PROHIBIRE. PROHIBITZIE. STAVILA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
Oprea din Salishte (sec. 18) sfant martir tzaran luminat din Salishte jud. Sibiu. Zelos shi neinfricat luptator pentru apararea ortodoxiei impotriva prigoanei dezlantzuite contra credincioshilor transilvaneni care nu voiau unirea cu Roma. Nicolae Oprea impreuna cu altzii au facut mai multe drumuri la Cancelaria din Viena dar a fost aruncat in inchisoarea Kufstein din Tirol unde a suferit martiriul shi unde a murit. A fost canonizat de Sf. Sinod al Bis. Ortodoxe Romane la 10 octombrie 1955. Este sarbatorit la 21 octombrie.
- sursa: D.Religios (1994)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
OPREA Paraschiv (n. 1937 Dragashani) dirijor compozitor shi interpret roman de muzica populara ushoara. Acordeonist pianist muzica de café concert de estrada shi romantze. A condus orchestra „Rapsodia Romana”. orchestra de muzica populara a Radiodifuziunii Romane colaborari cu alte orchestre shi ansambluri folclorice in inregistrari shi spectacole radiotv.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- silabatzie: o-prea-la
substantiv feminin (F54) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F151) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
opreala, oprelisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) opri. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: obstacol oprelishte oprire piedica
- Gindind la aceasta groaza k cind nash fi avut opreala Am zburat la malul marii. CONACHI P. 232. DLRLC
-
- La deal cu opintele shi la vale cu oprele = greu la deal greu la vale. DLRLC
- Pe unde trecea Colbul k sarea La deal tot cu opintele SHi la vale cu oprele. MARIAN S. 269. DLRLC
-
-
- A scoate (pe cineva) din oprele = a face (pe cineva) sashi piarda cumpatul sa se tulbure. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Doua fete frumushele Miau furat mintzile mele... Una are ochi de mura Care inimile fura Alta doua viorele Ce te scoate din oprele. POP. DLRLC
-
-
- 2. Arest, inchisoare. DEX '09 DEX '98sinonime: arest inchisoare
- A pune (sau a tzine) la opreala = a tzine inchis a baga la inchisoare. DLRLCsinonime: inchide
- Iatamas... pusa la opreala... de risul unui shui k Ivan nenorocita de mine! CREANGA P. 318. DLRLC
- Ademenise cu vorba soarele shi luna shi capuindui la strimtoare i tzinea de multa vreme la opreala. SHEZ. IX 122. DLRLC
-
etimologie:
- Opri + sufix eala. DEX '09 DEX '98