OBSTÁCOL obstacole s. n. 1. Piedica stavila care inchide drumul care opreshte vederea trecerea etc. ♦ Fig. Ceea ce impiedica savarshirea unei actziuni; greutate dificultate; opozitzie. 2. (Sport) Piedica naturala sau amenajata care mareshte dificultatea parcurgerii unui traseu utilizata in atletism hipism ciclocros motocros etc. [Var: obstácul s. n.] Din fr. obstacle lat. obstaculum it. obstacolo.

obstacol sn [At: CALENDARIU (1794) 31/10 / V: (inv) ~cul (Mol Trs) ostak sf / Pl: ~e (inv) ~uri (rar sm) ~i / E: fr obstacle it ostacolo] 1 Lucru care bareaza trecerea Si: piedica stavila. 2 Obiect care impiedica vederea. 3 (Fig) Lucru care impiedica savarshirea unei actziuni Si: dificultate greutate. 4 Obiect peste care trebuie sa treaca sau sa sara un sportiv care ia parte la anumite probe de cros hipism etc.

OBSTÁCOL obstacole s. n. 1. Piedica stavila care inchide drumul care opreshte vederea trecerea etc. ♦ Fig. Ceea ce impiedica savarshirea unei actziuni; greutate dificultate; opozitzie. 2. (Sport) Piedica naturala sau amenajata care mareshte dificultatea parcurgerii unui traseu utilizata in atletism hipism ciclocros motocros etc. [Var.: obstácul s. n.] Din fr. obstacle lat. obstaculum it. obstacolo.

OBSTÁCOL obstacole s. n. Piedica stavila care sta in cale care inchide drumul opreshte vederea trecerea etc.; fig. ceea ce se impotriveshte la savirshirea unei actziuni; greutate dificultate. Intotdeauna i se impotrivea un obstacol neprevazut. C. PETRESCU C. V. 41. Proiectul de divortz al lui Grigore i se parea obstacolul cel mai grav care trebuie neaparat shi in primul rind sal inlature. REBREANU R. I 255. Paturica... ishi luase hotarirea de a deveni om mare shi nici un obstacol nu putea sal abata de la aceasta idee fixa. FILIMON C. 77. ♦ Gard shantz etc. anume amenajat peste care trebuie sa treaca sa sara cel ce ia parte la anumite competitzii sportive (cros hipism etc.). Cursa de obstacole. Varianta: (invechit) obstácul (GHICA S. 132 I. IONESCU M. 76) s. n.

OBSTÁCOL s.n. 1. Piedica stavila. ♦ (Fig.) Opozitzie; dificultate piedica. 2. Gard shantz etc. care trebuie trecut in cadrul unei competitzii sportive. [Var. obstacul s.n. / < fr. obstacle cf. lat. bis. obstaculum].

OBSTÁCOL s. n. 1. piedica stavila. ◊ (fig.) opozitzie; dificultate piedica. 2. (pl.) gard shantz etc. care trebuie trecut in cadrul unei competitzii sportive. (< fr. obstacle lat. obstaculum)

OBSTÁCOL ~e f. 1) Factor care impiedica sau ingreuiaza realizarea unei actziuni; stavila; piedica impediment; baraj; bariera. 2) Obiect material peste care trebuie sa se treaca la o intrecere sportiva. Cursa cu ~e. /<fr. obstacle lat. obstaculum it. obstacolo

obstacol n. 1. ce sta in cale piedica; 2. fig. greutate.

obstacul sn vz obstacol

ostak sf vz obstacol

OBSTÁCUL s.n. v. obstacol.

*obstácul n. pl. e (lat. obstaculum d. obstare a sta in fatza). Pedica lucru care impedeca drumu k un shantz un gard un riŭ sh. a. Fig. Dificultate: a invinge toate obstaculele. SHi ol.

obstácol s. n. pl. obstácole

obstácol s. n. pl. obstácole

obstacol

obstacol le.

OBSTÁCOL s. 1. v. dificultate. 2. v. piedica.

OBSTACOL s. 1. dificultate greutate impas impediment inconvenient neajuns nevoie oprelishtepiedica stavila (pop.) opreala poticala potrivnicie (inv. shi reg.) scandal sminteala (inv.) anevointza nevointza poprire stenahorie (fig.) bariera handicap hop. (A avut de depashit un mare ~.) 2. piedica (inv. shi reg.) impiedicare (fig.) frina. (~ in dezvoltarea unui proces.) erata

OBSTACOL. Subst. Obstacol piedica stinca (fig.) frina (fig.) impediment dificultate; bariera bara stavila oprelishte opreala (inv. shi reg.); baraj stavilar zagaz opritoare dig; stop. Gard imprejmuire ingradire palanca (reg. ) palan (reg. ) zaplaz uluca. Zid zidurel (dim. pop.) mur (latinism inv.) perete. Fortificatzie intaritura baricada. SHantz transhee. Baraj de sirma ghimpata; baraj de mine cimp de mine; baraj de artilerie baraj de foc; linie fortificata linie de aparare. Fort fortareatza cetate; meterez reduta. Blocada impresurare incercuire asediu asediere izolare. Oprire stavilire; zagazuire indiguire baricadare barare blocare blocaj (rar); fortificare intarire; incuiere zavorire ferecare. Restrictzie; embargo; prohibitzie. Adj. Barat oprit inchis zagazuit indiguit; impiedicat intzepenit; zidit inchis; fortificat intarit. Vb. A pune (a ridica) obstacole (in calea cuiva) a impiedica a pune piedica (piedici); a pune betzen roate; a stavili a bara a opri a zagazui a indigui a imprejmui a ingradi a face (a ridica) un gard a ridica (a construi) un zid a zidi a zidui (rar); a baricada a ridica baricade; a fortifica a intari; a inchide a zavori a incuia a fereca. A bloca a incercui. V. aparare impotrivire imprejmuire opozitzie.