16 definiții pentru arest
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARÉST, aresturi, s. n. 1. Deținere sub pază legală a unei persoane. 2. Loc unde sunt ținuți cei arestați. – Din germ. Arrest, it. arresto.
ARÉST, aresturi, s. n. 1. Deținere sub pază legală a unei persoane. 2. Loc unde sunt ținuți cei arestați. – Din germ. Arrest, it. arresto.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
arést sn [At: (a. 1737) IORGA, S. D. XII, 37 / V: (înv; Trs) -ești sm, -ește, ariște, ariștă sf / Pl: ~uri / E: ger Arrest, it arresto] 1 Deținere pe termen scurt, din ordinul unei autorități, a unei persoane Si: detenție, închisoare, (pop) popreală. 2 (Îs) ~ preventiv Arest (1) Înainte de a fi judecat. 3 Locul arestului (1) Si: închisoare, (înv) temniță, (pfm) gros. 4 (Îlv) A băga la ~ A aresta. 5 (Îs) Stare de ~ Situația unei persoane private de libertate prin sentință judecătorească. 6 (Îs) ~ la domiciliu (Sentință judecătorească de) efectuare a detenției la domiciliul inculpatului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARÉST, aresturi, s. n. 1. Deținere sub pază legală a unei persoane care a săvîrșit (sau este bănuită că a săvîrșit) o infracțiune; arestare. Va porunci... ca arestul vagabondului să fie lungit pe două săptămîni. PAS, L. I 48. [Judecătorul] a condamnat-o la cinsprezece zile de arest. PAS, L. I 121. ◊ Arest preventiv v. preventiv. 2. (Concretizat) Loc unde sînt ținuți cei arestați. V. carceră, închisoare. Se repezi într-un suflet la arestul subprefecturii. BUJOR, S. 47. A doua zi s-a deșteptat într-o odaie umedă din arestul poliției. VLAHUȚĂ, O. A. 154.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARÉST, aresturi, s. n. 1. Deținere sub pază legală a unei persoane care (este bănuită că) a comis o infracțiune; arestare. 2. Loc unde sunt ținuți cei arestați. – Germ. Arrest (it. arresto).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ARÉST s.n. 1. Deținere sub pază legală a unei persoane bănuite de o infracțiune. 2. Locul și durata detențiunii unei persoane arestate; închisoare. [Pl. -turi. / < it. arresto, cf. germ. Arrest].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARÉST s. n. 1. deținere sub pază legală a cuiva bănuit de o infracțiune. 2. locul acesteia; închisoare. (< germ. Arrest, it. arresto)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ARÉST ~uri n. 1) Deținere sub pază legală a unei persoane care este bănuită sau chiar a comis o încălcare de lege. A se afla sub ~. ◊ ~ la domiciliu măsură de prevenire constând în interdicția de a părăsi domiciliul. 2) Loc unde sunt ținuți cei arestați. /<germ. Arrest
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
arest n. opreală, închisoare (militară sau școlară). [De origină militărească austro-ungară: nemț. ARREST].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*arést n., pl. urĭ (rus. arést, germ. arrest, d. it. arresto; fr. arrêt). Oprirea cuĭva într’un loc închis: arest de o lună. Clădirea în care staŭ arestat, carceră: închis la arestu preventiv, l-a pus la arest.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
arést s. n., pl. arésturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
arést s. n., pl. arésturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
arest, -turi.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ARÉST s. (JUR.) 1. v. arestare. 2. v. închisoare. 3. arest preventiv v. prevenție.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
AREST s. (JUR.) 1. arestare, deținere, închidere, întemnițare, reținere, (pop.) popreală. (~ a durat o zi.) 2. închisoare, ocnă, penitenciar, pușcărie, temniță, (înv. și pop.) popreală, (pop.) prinsoare, robie, (reg.) cremenal, (Transilv., Maram. și Bucov.) ariște, (prin Transilv.) căliscă, (Transilv.) pițigoaică, (prin Olt.) prinzare, (prin Maram.) robșag, (înv.) pază, tumurluc, (franțuzism înv.) prizon, (fam.) beci, gherlă, (fam. și fig.) dubă, hîrdău, răcoare, (reg. fig.) umbră, (arg.) gros, pîrnaie, țuhaus, zdup. (Cît a stat la ~?) 3. arest preventiv = prevenție, (înv. și pop.) popreală.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
arést (arésturi), s. n. – 1. Detenție, întemnițare. – 2. Închisoare, temniță. It. arrestare, cu semnificația juridică a fr. arrêter. – Der. aresta, vb.; arestant, s. m. (arestat, deținut); arestui, vb. (înv., a aresta). De la forma fr. arrêter au trecut direct în rom. aret, s. n. (oprire a cîinelui de vînătoare); areta, vb. (a se opri cîinele), termeni de vînătoare, care apar de ex. în scrierile lui Sadoveanu.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
AREST bască, cavou, colivie, grotă, incubator, raft, subsol.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
arest, aresturisubstantiv neutru
- 1. Deținere sub pază legală a unei persoane. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Va porunci... ca arestul vagabondului să fie lungit pe două săptămîni. PAS, L. I 48. DLRLC
- [Judecătorul] a condamnat-o la cinsprezece zile de arest. PAS, L. I 121. DLRLC
- 1.2. Arest la domiciliu = măsură de prevenire constând în interdicția de a părăsi domiciliul. NODEX
-
- 2. Loc unde sunt ținuți cei arestați. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: închisoare
- Se repezi într-un suflet la arestul subprefecturii. BUJOR, S. 47. DLRLC
- A doua zi s-a deșteptat într-o odaie umedă din arestul poliției. VLAHUȚĂ, O. A. 154. DLRLC
-
etimologie:
- Arrest DEX '09 DEX '98 DN
- arresto DEX '09 DEX '98 DN