PREVENTÍV A preventivi e adj. Care are k scop preintampinarea unui rau impiedicarea aparitziei sau a raspandirii unei boli a savarshirii unei infractziuni etc. ♦ (Jur.) Arest preventiv sau inchisoare (ori detentzie) preventiva = masura privativa de libertate luata in cursul solutzionarii unui proces penal in scopul de a preveni fie disparitzia infractorului fie influentzarea martorilor de catre acesta; preventzie (1); p. ext. loc in care sunt detzinutzi aceshti inculpatzi. (In sintagma) Medicina preventiva = ramura a medicinei care se ocupa cu prevenirea bolilor; profilaxie. Din fr. préventif.

preventiv ~a a [At: MAN. SANAT. 263/11 / Pl: ~i ~e / E: fr préventif] 1 Care serveshte pentru a preveni¹ (2) producerea unui lucru neplacut. 2 Care are drept scop impiedicarea savarshirii unei infractziuni. 3 Care are drept scop impiedicarea aparitziei sau raspandirii unei boli Si: (inv) preintampinator. 4 (Is) Medicina ~a Ramura a medicinii care se ocupa cu mijloacele de aparare a organismului impotriva bolilor shi de combatere a conditziilor care favorizeaza aparitzia acestora. 5 (Is) Arest ~ detentziune ~a detzinere ~a (rar) inchisoare ~a Masura privativa de libertate luata in cursul solutzionarii unui proces penal in scopul de a preveni¹ (2) fie disparitzia infractorului fie influentzarea martorilor de catre inculpat Si: preventzie (3). 6 (Pex; ias) Loc in care se executa detentziunea prevazuta de arestul preventiv (5) Si: preventzie (5) (ivp) popreala.

PREVENTÍV A preventivi e adj. Care are k scop preintampinarea unui rau impiedicarea aparitziei sau a raspandirii unei boli a savarshirii unei infractziuni etc. ◊ (Jur.) Arest preventiv sau inchisoare (ori detentziune) preventiva = detzinere provizorie a unui inculpat in timpul solutzionarii unui proces penal; preventzie (1); p. ext. loc in care sunt detzinutzi aceshti inculpatzi. (In sintagma) Medicina preventiva = ramura a medicinii care se ocupa cu prevenirea bolilor; profilaxie. Din fr. préventif.

PREVENTÍV A preventivi e adj. Care are k scop preintimpinarea impiedicarea unui rau aparitzia unei boli savirshirea unei infractziuni etc. Control preventiv. ▭ Nu avem un tratament curativ dar avem unul preventiv. BART S. M. 109. ◊ Medicina preventiva = ramura a medicinii care se ocupa cu mijloacele de aparare a organismului impotriva bolilor shi de combatere a conditziilor care favorizeaza aparitzia lor. (Jur.) Arest preventiv (sau inchisoare preventiva) = detzinere provizorie a unui inculpat in vederea cercetarilor pe baza unui mandat de arestare; loc in care sint detzinutzi astfel de inculpatzi. Pina a doua zi dimineatza tot Tecuciul shtia k Manlache Plesha a fost prins shi se afla legat in fiare grozave la arestul preventiv. POPA V. 203.

PREVENTÍV A adj. Care preintampina impiedica un rau. ♦ Medicina preventiva = ramura a medicinii care se ocupa cu mijloacele de prevenire a bolilor; arest preventiv = detzinere provizorie pentru cercetari a unui inculpat; preventzie (1). [Cf. fr. préventif it. preventivo].

PREVENTÍV A adj. care preintampina impiedica un rau. ♦ medicina ~a = ramura a medicinei care se ocupa cu mijloacele de prevenire a bolilor; arest ~ = detzinere provizorie pentru cercetari a unui inculpat; preventzie (1). (< fr. préventif)

PREVENTÍV ~a (~i ~e) Care este menit sa previna sa preintampine; profilactic. Decret ~. ◊ Medicina ~a. v. MEDICINA. Arest ~ sau inchisoare (ori detentziune) ~a detzinere temporara a unui acuzat in cursul unui proces penal. /<fr. préventif

preventiv a. care cauta a opri: legi preventive; arest preventiv intemnitzare ce precede judecata.

*preventív a adj. (d. lat. praevenire praeventum; fr. préventif. V. adventiv). Care serveshte la prevenit (la evitat) relele: legĭ masurĭ preventive. De (pentru) prevenitzĭ: arestu preventiv detentziune preventiva.

+preventiv² adv. (arestata/arestatzi preventiv)

preventív adj. m. pl. preventívi; f. preventíva pl. preventíve

preventív adj. m. pl. preventívi; f. sg. preventíva pl. preventíve

PREVENTÍV adj. profilactic.

PREVENTIV adj. profilactic (inv.) preintimpinator profilactiv. (Medicatzie ~.)