nunta sf [At: CORESI EV. 301 / V: (reg) numta ~ntza / Pl: nuntzi (ivp) ~te / E: sg refacut dupa pl nuntzi (lat nuptiae)] 12 Casatorie (religioasa) Si: nuntire (12) nuntit¹ (12) (ltm) nuptziu (12). 3 Ceremonial shi petrecere organizate cu prilejul unei nuntzi (1) Si: (rar) nuntire (3) nuntit¹ (3). 4 (Is) ~ de argint Aniversare a douazeci shi cinci de ani de la casatorie. 5 (Ias) Petrecere la nunta (4) de argint. 6 (Is) ~ de aur Aniversare a cincizeci de ani de la casatorie. 7 (Ias) Petrecere la nunta (6) de aur. 8 (Is) Camara ~ntzii Camera a mirilor in prima noapte dupa casatorie. 9 (Reg; is) Alta ~ Aceasta e cu totul altceva. 10 (Rar; ie) A da (cuiva) de ~ A bate tare pe cineva. 11 (Fig) Galagie. 12 (Fig) Scandal. 13 Imperechere a animalelor. 14 (Pex) Perioada de imperechere a animalelor. 15 (Blg; is) Haina de ~ Infatzishare deosebita care o capata masculii unor peshti batracieni sau pasari in perioada imperecherii. 16 (Pop; is) ~ta urzicilor Inflorire shi maturizare a urzicilor care in datinile populare are loc intro anumita zi dupa care urzicile nu mai sunt bune de mancat Si: (reg) maritarea urzicilor. 17 (Fig; d. caini; ie) A pleca cu ~ta A se tzine haita dupa o catzea. 18 (Csc) Alai de nunta (1) Si: nuntashi. 19 Persoanele care fac parte din alaiul de nunta Si: nuntashi. 20 (Reg; d. oameni; ie) A fi ~ A fi in numar mare. 21 (Reg) Datina practicata la tzara de sarbatorile Craciunului shi ale Anului Nou constand dintrun fel de reprezentatzie asemanatoare cu nunta (1). 22 (Reg) Text rostit la nunta (21). corectata

NÚNTA nuntzi s. f. 1. Ceremonial shi petrecere organizate cu prilejul unei casatorii. Bunicul Matei... nu putuse veni la nunta. SADOVEANU O. IV 301. Aducetziva aminte oameni buni k FatFrumos nu facuse nunta cind sa insurat. CREANGA O. A. 177. Apoi mindri el shi ea La biserica mergea. Dar cind nunta se facea Vai de el amar de ea! ALECSANDRI P. P. 28. ◊ Nunta de argint = aniversare a 25 de ani de casatorie; petrecere organizata cu acest prilej. Nunta de aur = aniversare a 50 de ani de casatorie; petrecere organizata cu acest prilej. 2. (Cu sens colectiv) Persoanele care iau parte la o nunta (1) (v. nuntash); alai convoi cortegiu. Se facu un ris de mila lor in toata nunta. ISPIRESCU L. 40. In toate partzi se uita Nunta k mio nazarea. PASCULESCU L. P. 204. ◊ (Metaforic) Iata o nunta de furnici trecea shi ea tocmai atunci podul. CREANGA P. 237. Iata vine nuntantreaga vornicel eun grierel Ii sar purici inainte cu potcoave de otzel. EMINESCU O. I 87. 3. (Regional) Datina de sarbatorile craciunului constind dintrun fel de reprezentatzie care imita nunta (1). Baietzii imbla cu clopotul cu buhaiul cu biciul shi cu fluierul iar flacaii cu nunta. SHEZ. III 183. Pl. shi: nunte (ALEXANDRESCU P. 92).

NÚNTA ~tzi f. 1) Ceremonie de oficiere a unei casatorii. 2) Petrecere organizata cu aceasta ocazie. ◊ ~ de argint aniversare a douazeci shi cinci de ani de la casatorie. ~ de aur aniversare a cincizeci de ani de la casatorie. A face ~ a se casatori. 3) Totalitate a celor invitatzi la o nunta; alaiul nuntzii; cortegiul nuntzii. 4) fig. pop. Invalmasheala galagioasa; zarva. [G.D. nuntzii] /<lat. nuptiae

nunta f. casatorie shi in special serbareai solemna cum shi petrecerile cu acea ocaziune. [Singular refacut dupa pl. nuntzi = lat. NUPTIAE].

núnta f. pl. (vechĭ shi azĭ vest) e shi (est) tzĭ (lat. nûpta [part. f. d. nûbere a se marita] de unde s’a facut * numpta [ramas in mrom. mumta lumta] apoĭ nunta; sard. nuntas. It. nozze pv. nossas shi fr. noces vine d. lat. nŭptiae nunta. D. rom. vine ung. nunta). Casatorie ceremonia casatoriiĭ: asupra acesteĭ nunte (Cost. 1 311). Cortegiu nuntashilor: trecea o nunta. Iron. Nunta jidoveasca mare harmalaĭe tambalaŭ. Nunta de argint ziŭa de 25 de anĭ de la nunta; nunta de aur ziŭa de 50 de anĭde la nunta (fiind mirii in vĭatza).

numta sf vz nunta

nuntza sf vz nunta

núnta s. f. g.d. art. núntzii; pl. nuntzi

núnta s. f. g.d. art. núntzii; pl. nuntzi

NÚNTA s. (pop.) nuntire nuntit.

NUNTA s. (pop.) nuntire nuntit.

núnta (núntzi) s. f. Ceremonia de casatorie cununie. Mr. numta lumta megl. nunta istr. nuntę. Lat. nuptiae (Pushcariu 1208; CandreaDens. 1260; REW 5999) cf. it. nozze (sard. nuntas nunsas cors. nonza) prov. nossas fr. noces. Fonetismul nu este normal. Sa cautat sa se explice rezultatul rom. prin incrucisharea lat. nuntiāre (Densusianu Hlr. 127) sau plecind de la pl. *nuptzi › nuntzi (Pushcariu; ByckGraur 25). Cipariu Arhiv. 469 urmat de Pascu Beiträge 11; Philippide II 660 shi Scriban ar prefera sa porneasca de la lat. nupta ipoteza care nu inlatura problema. Oricum trebuie sa se admita un infix nazal *nunptiae fie prin incrucishare cu nuntiāre (cf. v. sard. nunça „intilnire”) fie prin simpla propagare; shi de la pl. numptzi sa putut trece la numtzi mr. nuntzi. Uz general (ALR I 254). Der. nuntash s. m. (invitat la nunta); nuntzi (var. nunti) vb. (a face nunta); nuntit s. n. (nunta). Din rom. provine mag. nunta (Edelspacher 20).

cantec de nunta v. cantec (I 4); repertoriu (2).

nunta nuntzi s. f. (er.) 1. act sexual. 2. exces sexual.