7 definitzii pentru nuntire
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
NUNTÍRE nuntiri s. f. (Rar) Faptul de a (se) nunti; nuntit1. V. nunti.
NUNTÍRE nuntiri s. f. (Rar) Faptul de a (se) nunti; nuntit1. V. nunti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de bogdanrsb
- actziuni
nuntire sf [At: R. GRECEANU ap. CM. II 65 / Pl: ~ri / E: nunti] (Ivp) 13 Nunta (13). 4 (Pex) Casatorie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
NUNTÍRE nuntiri s. f. (Rar) Faptul de a nunti; nunta. Se pregatea la curte pentru nuntirea fiicei imparatului cu voinicul. ISPIRESCU L. 227.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
nuntíre (rar) s. f. g.d. art. nuntírii; pl. nuntíri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
nuntíre s. f. g.d. art. nuntírii; pl. nuntíri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
NUNTÍRE s. v. casatorie cununie nunta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
nuntire s. v. CASATORIE. CUNUNIE. NUNTA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
nuntire, nuntirisubstantiv feminin
-
- Se pregatea la curte pentru nuntirea fiicei imparatului cu voinicul. ISPIRESCU L. 227. DLRLC
-
etimologie:
- nunti DEX '98 DEX '09
Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.